S.O.S. Daria Tudor!
# Pentru a trăi, o fetiţă de numai 7 ani are nevoie de sprijinul nostru
# Orice suflet de creştin poate fi sensibilizat de cele cinci diagnostice diferite
# Familia Tudor trebuie să strângă 20.000 de euro pentru un transplant de rinichi
Cu Daria Ioana Izabela Tudor, soarta a fost potrivnică încă dinainte de a se naşte. Pe vremea când mama sa era însărcinată cu ea în patru luni, medicul care o avea în evidenţă a analizat rezultatele examenelor clinice şi i-a sugerat să facă întrerupere, pe motiv că fătul ar fi prezentat malformaţii. Cum femeia mai pierduse un copil cu 10 ani înainte, care decedase la câteva ore după naştere, nu s-a putut împăca cu ideea şi a mers la Bucureşti, pentru a afla şi opiniile altor medici. Acolo i s-a spus că, de fapt, lichidul amniotic era insuficient pentru dezvoltarea normală a bebeluşului şi, dacă dorea să păstreze sarcina, trebuia să stea internată pe toată durata celor 5 luni rămase până la finalitate, lucru pe care l-a acceptat fără a sta pe gânduri. Ea şi soţul ei îşi doreau foarte mult un copil, aşa că ar fi făcut orice ca să-l aibă!
Însă nici după ce s-a născut micuţa Daria, necazurile nu s-au terminat. Medicii au constatat că fetiţa prezenta probleme serioase la picioruşe, pe care avea tendinţea să le ducă în exterior. Aşa că i le-au pus în ghips pentru 6 luni, după care i-au dat ghete ortopedice care să-i corecteze mersul. Banii cheltuiţi încă de la început au însemnat sume foarte mari pentru bugetul familiei, însă părinţii au făcut totul pentru ca fiica lor să fie bine şi să le bucure existenţa.
Primele semne de boală
În primii ani de viaţă, deşi lucrurile păreau a merge în direcţia cea bună, trupul copilei dădea semne că nu se dezvolta chiar aşa cum ar fi trebuit. În cele din urmă, pe când avea 4 ani, părinţii au mers cu ea la Institutul "I.C. Parhon", unde au aflat că nu avea hormoni de creştere, aşa că li s-a dat un tratament care s-o ajute să se dezvolte normal. După încă un an, Daria a început să acuze dureri în zona genunchilor, care îi îngreunau deplasarea. Practic începuse să meargă şchiopătat, aşa că părinţii, vigilenţi, la aceste prime simptome, au dus-o rapid la medic. Asta se întâmpla în 2015, când ea avea 5 anişori. "I s-a făcut o radiografie şi am fost îndrumaţi la <<Grigore Alexandrescu>>, la dl. doctor Ulici, ortoped. Acolo s-a descoperit că are o boală care face să-i apară nişte zgârciuri pe capetele femurului, adică Legg Calve Perthes, care nu îi dă voie să se dezvolte. Ea se văita de genunchi, săraca, dar nu ştiam ce-i creştea acolo... Dreptul era destul de afectat, iar la stângul boala abia debuta. Au operat-o, după care i-am luat orteze, cu care ni s-a spus că trebuie să se deplaseze timp de 2 ani", ne-a explicat Gigi Tudor, tatăl fetiţei. Dar acesta fusese doar începutul unui lung şir de internări, analize, tratamente şi diagnostice din cele mai sumbre. Când a fost vremea să-i facă externarea micuţei, medicii au întârziat câteva zile, căci au depistat ceva ciudat în rezultatele analizelor de urină. "Medicul n-a vrut să-i facă Dariei ieşirea, pentru că nu i-a plăcut cum i-au ieşit analizele la urină şi sânge. Aşa că a zis că o mai ţine câteva zile. I-a recoltat probe de încă două ori în acele zile, gândindu-se că or fi ieşit aşa din cauza anesteziei. Dar rezultatele au fost tot aceleaşi! Aşa că ne-a trimis la Budimex să-i facem o programare, după care i-a făcut transferul", a continuat tatăl.
Cinci diagnostice într-un singur trup firav
La Budimex, fetiţei i s-a făcut un test de analize şi medicii au văzut că, într-adevăr, ea nu era bine cu rinichii: "Ne-a chemat după trei luni, timp în care am făcut scindografia la <<Carol Davila>>, căci doar acolo aveau aparat specializat, după care i s-a pus diagnosticul de insuficienţă renală..." Cadrele medicale le-au explicat părinţilor că rinichiul stâng al Dariei este uscat, iar dreptul funcţionează la o capacitate de doar 37% din 120, cât ar trebui să o facă unul sănătos. "Doamna doctor ne-a zis că se face transplant şi la Budimex, dar, cum acolo sunt foarte mulţi rezidenţi, gândindu-ne că este riscant, am mers la Fundeni. Am făcut programare acolo, apoi din nou analize, care tot aşa au ieşit..."
Mai precis, după principiul "câte boli sunt pe pământ...", fetiţa are nu mai puţin de cinci diagnostice teribile, care ar îngenunchea orice părinte: boală renală cronică în stadiul III, hipoplazie renală bilaterală, reflux vezicouretral bilateral, de grad III-IV pe partea dreaptă şi grad III pe stânga, nanism renal şi osteopatie uremică în observaţie. La acestea să nu uităm că se adaugă şi maladia care i-a afectat picioarele. Daria este pusă pe lista de aşteptare, dar o eventuală operaţie este foarte departe de concretizare, căci sunt peste 2.000 de copii înaintea ei. "Ne-a dat tratament acasă, dar nu ştim cât va ţine... Noi suntem compatibili cu ea pentru transplant, dar deocamdată este prea mică, iar rinichii noştri sunt prea mari pentru ea. Aşa că, deocamdată, o ţinem aşa, sub supraveghere. Nu au dat-o pe dializă, pentru că nu i se reglează urocultura - când îi creşte, când îi scade. Acum, la ultimele analize, au zis că i-a crescut... dar este totul foarte nesigur", a completat Gigi Tudor.
Un copil foarte isteţ, care nu se plânge de nimic
În ciuda veştilor tot mai proaste şi a plimbărilor de la un spital la altul, a sutelor de înţepături pentru probe şi analize, Daria este un copil deosebit de deştept, care s-a împăcat cu soarta. Nu a avut vreodată ceva de obiectat cu privire la regimul alimentar strict, căci nu are voie la nimic sărat, este obligată să ţină două zile de post pe săptămână şi i se permite numai puţină carne. "Este copil şi ai zice că nu înţelege mare lucru, dar reacţia ei a fost pozitivă încă de la început. Are regim total, nu mănâncă absolut nimic cu sare, nici măcar pâine cu sare. A renunţat şi la dulciuri fără să protesteze... Până ce i-am cumpărat ortezele, nu s-a dat jos din pat o lună, fiindcă a înţeles că nu are voie să meargă fără ele...", ne-a spus tatăl. Deşi fetiţa nu are dureri mari, problema principală este aceea că nu mai urinează normal. "Uneori nu prea simte şi noaptea trebuie s-o trezim din două în două ore... În rest, este foarte vioaie, foarte înţelegătoare, isteaţă... Ce facem noi, vrea să facă şi ea. Adică, dacă ne vede lucrând ceva, mai ales la bucătărie, vrea să ajute şi ea. Cu jucăriile nu prea petrece timp. Nu are o înclinaţie spre ceva anume, dar îi place la şcoală. Şi-ar dori să fie medic pediatru, pentru că numai de ei a avut parte, deh..." Şi asta le spune şi doctorilor care o întreabă ce-şi doreşte să se facă. Daria vrea să fie medic pentru a-i ajuta şi ea pe alţi copii să se facă sănătoşi şi să fie veseli! Micuţa nu se plânge de nimic, chiar dacă zi de zi ia tratament: "Când o internăm pentru analize, la început e emotivă, mai ales când ne vede la uşă. Dar apoi nu mai are treabă. S-a învăţat cu astea, fiindcă o ţin mereu câte 4-5 zile, apoi îi dau drumul acasă. Cel mai mult a stat în spital când am operat-o, două săptămâni şi jumătate. Dar nici atunci nu s-a plâns..."
Cheltuieli exagerat de mari prin spitale
Familia Tudor locuieşte în Stroeşti, la un loc cu părinţii soţului, şi se gospodăreşte aşa cum poate. "Eu sunt fochist la şcoală, mama mea e femeie de serviciu. Tata e pensionar, iar soţia este casnică căci, în mare parte, se ocupă de fetiţă. Avem o gospodărie normală, unde ne îngrijim să avem strictul necesar: o casă cu patru camere, grajd, cocină şi toate cele, un solar de care ne ocupăm toţi de vreo 4 ani, plus pământul pe care-l muncim, căci ne trebuie fân. Avem două vaci cu lapte şi un viţel, păsări, porci... Dar oricât ne-am strânge în viaţa de zi cu zi şi am reduce din cheltuieli, costurile pentru drumuri şi spitale sunt enorme...", ne-a mărturisit tatăl. Norocul lor a fost Casa de Asigurări, prin care au putut lua ortezele, care costau vreo 1.600 de euro, familia plătind doar o mică diferenţă. "Acum, nu prea mi se mai aprobă mare lucru, căci îi dă şi tratamentul cu hormoni de creştere, care costă 5.400 lei pe două luni. Şi deja are doi ani de când îl face... Pentru transplant va trebui să facem rost de bani. La Fundeni, costurile operaţiei se ridică la aproape 20.000 de euro. Am fost şi la Braşov, dar acolo se ajunge la 25.000 de euro pentru un transplant."
Se înţelege că sumele cheltuite sunt de neimaginat, aducând familia la un pas de sapă de lemn. "Am cheltuit foarte mulţi bani, exagerat de mulţi, încă de când s-a internat soţia şi până acum. Şi dacă doar pe ea o am, asta este! N-am avut încotro şi m-am împrumutat, aşa că am credite la vreo trei bănci - că am făcut toţi din casă, plus două rate la CAR... Suntem îngropaţi în datorii şi singurele surse de venit sunt salariile de bugetari - al meu şi al mamei mele - şi pensia tatălui meu, la care se adaugă animalele şi pământul", ne-a mai spus acesta neputincios.
Cu toate acestea, Daria nu duce lipsă de absolut nimic şi are tot ce îşi doreşte, numai că nu o impresionează ceva în mod deosebit. Fiind în clasa pregătitoare, acum merge la şcoală, unde face parte dintr-un colectiv şi asta o mai animă, chiar dacă mai sunt şi colegi răutăcioşi, care o resping. Dar acest lucru nu o afectează foarte tare, pentru că zi de zi este supravegheată de tată şi bunică.
Părinţii au ajuns într-un punct în care se simt biruţi de situaţia în care se află, căci resursele se împuţinează şi tocmai acum ar fi nevoie de bani. Tatăl ne-a spus că îi plânge sufletul în el când vede că viaţa singurului lor copil depinde de aceşti bani, pe care nu mai ştie de unde să-i scoată. "Fiind la a doua cezariană, a treia se face doar pe semnătură, tot internată, iar riscurile sunt mari oricum. Aşa că tragem pentru ea cât putem. E singurul nostru copil!... Suntem calmi, ne ajută Dumnezeu să răzbim, încă nu am ajuns în culmea disperării. Avem sprijin şi de la rude... A fost bine că am prevenit totul, avem programări lunare pe la spitale, uneori şi de două ori pe săptămână. Ţinem totul sub supraveghere. Dar, din punct de vedere financiar, începem să ne afundăm... Ne-au mai ajutat şi vecinii, dar nu mai întrezăresc soluţii prin care să pot face rost de bani pentru transplant, aşa că am zis că poate ar fi cazul să încercăm să apelăm la oameni...", a încheiat acesta cu un nod în gât...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
