Numărul tumorilor canceroase este în continuă creştere!

 - Interviu cu prof. univ. dr. MSc. Alexandru Vlad Ciurea, profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, şef Secţie Neurochirurgie şi Director Ştiinţific în cadrul Spitalului Sanador -

# Preşedinte de Onoare al Societăţii Române de Neurochirurgie.
# Membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale din România.
# Membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România
# Preşedinte al WFNS Nominating Commitee (World Federation of Neurosurgical Societies).
# Membru al Academiei Braziliene de Neurochirurgie.
# Vicepreşedinte al EMN (Euroacademia Multidisciplinaria Neurotraumatologica).
# Vicepreşedinte al AMN (Academia Multidisciplinaria Neurotraumatologica, Phoenix, Arizona, SUA).

Contribuţii ştiinţifice deosebite:

# Construcţia primei bănci de ţesuturi tumorale din Europa de Est, 2003.
Anatomia Ascunsă din Opera lui Michelangelo - Certificat de Inovaţie înregistrat la OSIM, 2011
Prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea deţine brevetul de invenţie cu titlul "Drena Unitub", acesta fiind primul medic specialist care a aplicat în ţară tehnica drenajului ventriculo-peritoneal unishunt-unitub (în 1985), procedură folosită pe scară largă la ora actuală ca metodă de tratament chirurgical la copiii cu hidrocefalie primară şi secundară.

Copii cu afecţiuni tumorale. Contribuţia  genetică şi a telefoniei mobile

- Domnule profesor, statisticile mondiale arată că numărul tumorilor canceroase la nivelul creierului, în mod special la copii,  este în continuă creştere. Să fie acesta rezultatul folosirii exagerate a telefoanelor mobile, internetului sau încă nu se poate vorbi de o cauză directă? 

- Numărul de tumori canceroase în toată patologia generală este în creştere. Din nefericire, acestea au crescut şi la nivelul creierului. Mulţi copii au asemenea afecţiuni tumorale. Apariţia unor asemenea tumori se exlică în principal genetic. Dar există şi o serie de factori de mediu majori, cum sunt radiaţiile. La adulţi sunt o grămadă de elemente care, cumulate, produc asemenea leziuni intracraniene, extrem de grave, adică tumorile cerebrale canceroase. Cea mai canceroasă tumoră din organismul uman, cu evoluţie foarte rapidă, este glioblastomul cerebral. Telefonia mobilă nu produce direct tumori cerebrale, dar contribuie ca şi factor adjuvant.

- Ni se recomandă să mergem cel puţin o dată pe an la un consult stomatologic. Se impune însă şi o vizită anuală la un neurolog, chiar dacă nu sunt semne vizibile ale bolii neurologice? Care sunt primele simptome care trebuie să ne dea de gândit şi să apelăm la un medic specialist? 

- Consultul la neurolog sau neurochirurg este binevenit în condiţiile apariţiei unei suferinţe de sistem nervos, cum ar fi cefaleea persistentă, migrenele repetate, diplopia, tulburările de echilibru sau scurtele pierderi de cunoştinţă.

- Sunteţi o personalitate recunoscută şi foarte apreciată pe plan internaţional. Câte operaţii poartă numele profesorului Alexandru Vlad Ciurea? În lunga dumneavoastră carieră, aţi avut şi ghinionul să vă moară vreun pacient pe masa de operaţie?

- În total, am peste 23.000 de afecţiuni de sistem nervos operate în întreaga carieră. Nu am avut niciun pacient rămas pe masa de operaţii şi mulţumesc lui Dumnezeu pentru aceasta!

- În cartea sa, "Do no harm", neurochirurgul britanic Henry Marsh compară intervenţia chirurgicală pe creier cu dezactivarea unui explozibil, cu aceleaşi consecinţe catastrofice, la comiterea celei mai mici erori. Domnule profesor, care este deosebirea între o operaţie pe creier şi o operaţie pe cord sau la stomac? Mă refer, în mod special, la prognosticul postoperator.

- Cartea neurochirurgului Henry Marsh este un exemplu de devotament faţă de fiinţa umană, faţă de creier şi faţă de creativitate. Neurochirurgul compară intervenţia operatorie cu dezactivarea unui explozibil, adică orice milimetru în creier este important şi trebuie privit cu atenţie şi evitate cele mai mici erori. Nu putem compara operaţiile de structuri nervoase cu nicio altă operaţie din corpul uman; să nu uităm că encefalul nu a putut fi transplantat, nici acum şi nici în viitor nu se va putea face o astfel de operaţie.

Pericolul Cernobîl nu a trecut

- Au trecut mai mult de 30 de ani de la explozia nucleară de la Cernobîl. Un dezastru pe seama căruia s-au pus modificări genetice şi apariţia tumorilor cerebrale la copii. După trei decenii, se poate spune că a trecut definitiv pericolul sau riscul încă îi mai ameninţă pe români? Ce recomandări aveţi pentru tinerele viitoare mame, pentru părinţii cu copii mici?

- Nu, nu, nu. Nu a trecut! Există încă modificări genetice rămase în populaţia acestei ţări, o ţară binecuvântată de Dumnezeu. Dovada stă în numărul de tumori tiroidiene, ovariene, osoase, de sistem nervos etc. Când vă gândiţi "să vină barza", aveţi grijă de viitorul pui de dac şi evitaţi toţi factorii nocivi pentru aceasta minune umană. Să nu uităm: "God is the infinite ALL. Man is only a finite manifestation of Him" - Leo Tolstoy (1828-1910).

- Urmare a cercetării, medicina a avansat foarte mult în ultimii ani. Şi totuşi, tumorile canceroase sau boli precum autismul, Alzheimerul, Parkinsonul, să dau numai aceste patru exemple, rămân încă o mare necunoscută pentru lumea medicală. Care sunt factorii de risc în aceste boli care nu încă nu şi-au găsit rezolvarea?

- Medicina a evoluat enorm, într-adevăr, mai ales în ultima decadă. Totuşi, tumorile canceroase şi diferitele boli degenerative (Alzheimer, Parkinson etc.) încă nu au o rezolvare corespunzătoare. Sunt multipli factori de risc în toate aceste suferinţe în care elementul genetic este primordial. Dar la acesta se adaugă stresul nostru cel de toate zilele cu factorii săi de ambianţă (telefonie mobilă, claxoane, certuri, supărări, nervi, scandaluri, frustrări, nemulţumiri, expuneri exagerate la soare, multiple călătorii cu avionul, consum de alimentaţie tip fast-food, consumul de alcool şi tutun etc).

- Ce ne puteţi spune despre noile metode de investigaţie neuroimagistice, despre prezent şi viitor?

- Sunt SF! Deja depistează perfect bolile sistemului nervos, dar, mai mult, pătrund şi în structura metabolică şi vasculară a acestora.

Călătorii în centrul gândirii

- Când aţi debutat în profesia de medic, în spitalele şi policlinicile româneşti nu exista imagistica sofisticată de acum. Dar cu toate  lipsurile acelor vremuri, neurochirurgia românească se plasa destul de bine în plan internaţional. Cum de a fost posibil?

- Muncă, răbdare, dorinţă, examinare clinică, învăţare, aprofundare; muncă, răbdare; muncă, răbdare... Aceste lucruri le-am prezentat în cartea mea, "Călătorii în centrul gândirii", adică 40 de ani de neurochirurgie.

- Aţi lucrat în universităţi de prestigiu din străinătate. Ce aţi lăsat acolo din ştiinţa medicală românească şi ce aţi adus în România din experienţa colegilor dumneavoastră de pe peste hotare?

- Aşa este, am fost în mai toate templele universitare din străinătate. M-au impresionat foarte mult: Boston - Harvard Medical School şi, la Hannover, INI Center - International Neuroscience Institute. Am intrat mereu ca într-o catedrală, cu smerenie şi cu dorinţa de a învăţa. Cred că şi eu, şi colegii mei români, am lăsat o impresie bună. Schimburile bilaterale continuă şi se dezvoltă, deci existăm şi facem impresie bună.

- Despre psihochirurgie, ce ne puteţi spune?

- Un domeniu extrem de discutat, de actualitate continuă, dar care are multiple faţete de etică medicală; de exemplu, în ziua de azi, nu se mai permite lobotomie frontală la persoane superagitate sau cu pericol pentru societate.

Medicina alopată nu exclude medicina naturistă

- Pentru că au fost victime ale unor reacţii adverse, urmare a consumului de medicamente sau de teama de a nu deveni dependente de medicamente, foarte multe persoane optează pentru tratamente naturiste, suplimente alimentare etc. Majoritatea medicilor sunt însă duşmanii terapiei alternative, terapiei naturiste. Care este opinia prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea în ceea ce priveşte consumul de medicamente pe perioade îndelungate, uneori pe toata durata vieţii, şi terapia naturistă?  

- Medicina alopată, pe care învăţăm, nu exclude medicina naturistă sau alte elemente adjuvante (ca exemplu: acupunctura). Terapia naturistă este recunoscută în întreaga lume. Să nu uităm că Hofigal a luat premii internaţionale la Geneva, de care România nu ştie, şi nu le foloseşte. Continuând "prodomo", menţionez extraordinara frază emisă de Leo Tolstoy (1828-1910): "În plantele din Rusia se găseşte tratament pentru orice boală".

"Eu l-am bandajat, Dumnezeu l-a vindecat!"

- Pentru renumitul neurochirurg român prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, care este cel mai dificil moment în relaţia cu pacientul, înainte sau după operaţie? Pacienţii şi familiile lor, înainte de a intra în sala de operaţie, se închină, fac rugăciuni. Omul Alexandru Vlad Ciurea crede şi în minuni dumnezeieşti sau numai în ştiinţă? Au fost situaţii când Dumnezeu a venit în ajutorul medicului Alexandru Vlad Ciurea?

- Cel mai greu moment este abordarea leziunii. Este dificilă, este momentul maxim al intervenţiei în care încerci să vindeci creierul uman de tumoră, anevrism, malformaţie etc. Apropierea de creativitate a făcut-o însăşi Ambrosie Paré (1510-1590), care a afirmat: "Eu l-am bandajat, Dumnezeu l-a vindecat!" - "Je le pansai, Dieu le guérit!"

- Puteţi să ne relataţi un moment special din timpul unei operaţii, vreo discuţie cu un pacient sau cu familia acestuia înainte sau după operaţie, ceva care v-a marcat, având în vedere că despre medici se spune că nu trebuie să fie sensibili, de aceea nu se recomandă să-şi opereze propriii copii, soţia, sau părinţii?

- Într-adevăr, chirurgul trebuie să fie sensibil, uman şi nu se recomandă a-şi opera rudele, copiii etc. În multe operaţii am avut momente dificile care m-au marcat, întrucât, întotdeauna vrei să faci ce este mai bun pentru pacient. Dar, atenţie, uneori "Le mieux est l'ennemi du bien" - Voltaire (1694-1778).

- Se spune că dacă duci o viaţă cumpătată, fără alcool, fără tutun, fără nopţi pierdute şi fără excese alimentare, o să trăieşti mult şi sănătos. Este aceasta o reţetă sigură pentru longevitate şi rezistenţă la boli? 

- Da! O viaţă "ordonată" are foarte mare importanţă pentru organism, prin care creierul, la rândul lui, "programează pas cu pas" activitatea metabolică a noastră. Un exemplu: Mikhail Tombak - "Cum să trăim 150 de ani".

A consemnat Elena Chiriţă (UZPR)

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!