Gabriel Moiceanu explică: "Cu cât generezi gunoi mai mult, cu atât plăteşti mai mult, fiindcă Primăria plăteşte penalitate pentru acest gunoi în plus!"
În urma rumorii care s-a creat în rândul concitadinilor după ce vechile pubele le-au fost înlocuite cu unele mai mici, de culoare galbenă, împreună cu saci pentru depozitarea selectivă a gunoiului, am stat şi noi de vorbă cu Gabriel Moiceanu, directorul ADI SERVSAL Argeş, pentru a cere câteva lămuriri. Prima plângere din partea cetăţenilor a fost aceea că ar plăti mai mult la gunoi decât în anii precedenţi. Iată ce ne-a declarat acesta: "Notificările de la TRANSARG sunt venite pe anul trecut, pentru ceea ce era rest de plată. Serviciul de salubritate se plăteşte sub două forme: fie printr-o taxă care intră în taxele şi impozitele de la primărie - valorând aproximativ 15-18% din preţ, fie prin contract direct cu operatorul. Unii oameni au colaborat direct cu Primăria, iar acolo nu mai este nevoie de contract. Cu toate acestea, preţurile de la noi sunt cele mai mici din ţară! Este, totuşi, o lipsă de comunicare din partea primăriilor, dar şi o reclamă negativă în canalele media, care nu fac altceva decât să agite omul şi să stârnească astfel de nemulţumiri. Dacă cetăţeanul compară factura pe decembrie anul trecut cu aceea de pe ianuarie anul curent, va vedea că preţul este mai mic acum decât atunci. Dar oamenii nu mai au răbdare!... Ei nu stau să verifice! Şi atunci apar astfel de reclamaţii... Sunt sincope şi discuţii normale. Dacă nemulţumirea este reală, stai de vorbă şi afli ce se întâmplă şi în partea cealaltă a situaţiei. Nimeni nu ştie că Argeşul are nişte ţinte de îndeplinit la deviere, că plătim penalităţi... că Primăria plăteşte penalităţi..."
După cum se promisese, pentru fiecare gospodărie s-a livrat deja pachetul de colectare-reciclare, constând în: pubela în care se adună numai gunoiul menajer, doi saci pentru reciclabil, dintre care unul pentru hârtie, carton, plastic, metal şi unul pentru sticlă (ce va fi ridicat odată la trei luni), plus recipientul cu o capacitate de 220 litri pentru deşeurile compostabile. "Din păcate, nu s-au putut înmâna cetăţenilor toate odată şi nu toată lumea a înţeles că trebuie să ia compostorul în care se aruncă resturi alimentare, zaţ de cafea, frunze, buruieni, vrejuri etc., care se tranformă în îngrăşământ şi pământ de flori, de exemplu. Nici Primăria nu a înţeles foarte bine cum stau lucrurile, ca să le transmită mai departe. Şi aici trebuie menţionat că anul acesta va plăti o penalitate la Fondul de Mediu, căci are aproape 6.000 de tone de gunoi în plus, iar asta înseamnă o penalitate de 60.000 lei. După ce i se va lua din cont această sumă, sigur se va interesa să rezolve problema acesta! Conform proiectului, noi trebuie să reducem cantitatea de gunoi de la an la an cu 15%", a explicat Gabriel Moiceanu.
Dacă tot a venit vorba despre recipientele pentru compost şi mirosul pestilenţial de care se plâng unii cetăţeni că s-ar degaja de acolo, am aflat că acestea nu sunt obligatorii, dar această opţiune are în mod cert un preţ: "Noi am dat compostoare din lemn pentru cei care au gospodăria mare şi le pot depozita departe de casă, dar şi compostoare mici, mai ales în zona urbană, unde sunt curţile mai restrânse. Omul se gospodăreşte, dacă vrea, însă nu suntem absurzi. Ştim că sunt persoane care nu au unde pune acest compostor fiindcă n-au spaţiu. Nu poate fi forţat să-l ia, dat trebuie să ştie că va plăti mai mult la gunoi! Cu alte cuvinte, va achita mai mult cine nu foloseşte sistemul de reciclare. Cu cât generezi gunoi mai mult, cu atât plăteşti mai mult, fiindcă Primăria plăteşte penalitate pentru acest gunoi în plus!"
În plus, o altă explicaţie pentru faptul că încă nu s-au primit toate elementele din pachet este şi aceea că mulţi cetăţeni n-au fost găsiţi acasă. "Li s-au pus pliante în poartă, dar e greu... Pentru implementarea acestui sistem este nevoie de un timp critic. Nu se poate face totul peste noapte. Uşor-uşor, începem cu o zonă în care oamenii înţeleg foarte bine, după care extinzi şi faci dovada că funcţionează, prin oameni care au experimentat. Operatorul trebuie să schimbe sistemul de lucru cu cetăţeanul! Dacă te duci şi-i spui că-i cântăreşti gunoiul, omul se duce şi-l aruncă în altă parte. Dacă te duci să-l întrebi, zice că el selectează, dar în pubelă a pus de toate."
Fireşte, în cazul în care cetăţeanul insistă să arunce în pubelă gunoi fără să-l selecteze, va suporta nişte consecinţe: "Este şi o problemă de educaţie, dar eu am făcut un sondaj la nivel de ţară şi peste 80% dintre oameni au auzit despre colectarea selectivă. Însă nu vor să iasă din starea asta de comunitate! Primăria nu va da amenzi, aşa că singura măsură este tariful diferenţiat, ca să fie motivaţi financiar să facă selecţie. Apoi, anul acesta vom avea ca primă măsură neridicarea gunoiului din pubelă. Aşa că, împreună cu operatorii de pe utilaj va merge şi o echipă tehnică şi va filma la faţa locului. Dacă în pubelă vor fi găsite alte deşeuri decât cele permise, acelui cetăţean nu i se va ridica gunoiul. I se va da prima dată un avertisment, iar apoi, la următoarea abatere, va primi şi o amendă. Aşa se întâmplă şi în afară! Noi vom mediatiza astfel de exemple la nivel de judeţ şi vom distribui filmuleţe online, pentru ca oamenii să vadă şi să înţeleagă că au o responsabilitate! Asta pentru că noi am venit acum cu un plan de costuri ideale. Dar dacă populaţia produce mai mult gunoi, ele cresc. Consiliul ne ia bani ca să ducem la incinerat deşeul selectat, cu putere calorică. Compozitul nu poate fi reciclat, aşa că trebuie balotat şi incinerat la Câmpulung. Dar sunt 4 luni de iarnă în care nu avem unde le duce, fiindcă acolo nu funcţionează incineratorul. Totul costă, cu atât mai mult atunci când intervin probleme pe parcurs, fiindcă cetăţenii nu vor să selecteze corect."
Am aflat cu această ocazie şi că Argeşul are la ora actuală un utilaj de tratare-sortare, care este unic în ţară. "Este cumpărat de operatorul actual. Acest utilaj separă fracţia umedă de cea uscată, care intră pe linia de sortare. Are şi un tocător care scoate toate pungile, de exemplu... Poate vă întrebaţi ce este deşeul. Păi să vedeţi ce iese din acest ciur: mere, cartofi, mămăligă, resturi alimentare de tot felul, care sunt practic o fracţie măruntă. Această selectare mecanică este o tratare. Se scoate şi tot metalul din deşeuri. Din fracţia uscată vom face o demonstraţie şi vom arăta care sunt şi costurile pentru fiecare categorie. Din fracţia umedă vom face compost, pe care îl vom vinde pentru testare", a încheiat acesta.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l acum şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
