"Să învăţăm din Holocaust. O cultură a supravieţuirii"
Sala "Basarab" a Muzeului Municipal a fost ieri neîncăpătoare pentru numărul mare de elevi, dascăli şi oameni de cultură care au dorit să ia parte la Simpozionul organizat cu prilejul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, care este marcată astăzi la nivel global (dată stabilită prin Rezoluţia Adunării Generale a Naţiunilor Unite în anul 2005). Astfel, în prima parte a evenimentului, managerul instituţiei-gazdă, Ştefan Dumitrache, a ţinut o prelegere în care a prezentat, pe scurt, contextul istoric premergător unuia dintre cele mai odioase masacre puse la cale de omenire. S-a ajuns, printre altele, şi la povestea tânărului Adolf Hitler, care a început să nutrească o ură de moarte împotriva evreilor din momentul în care a fost respins la o şcoală de zugravi condusă de un israelit. Ajuns democratic la putere, după ce a uneltit cu viclenie un plan de răzbunare şi a reuşit să convingă poporul că de vină pentru înfrângerea Germaniei din Primul Război Mondial ar fi fost evreii, a stârnit în primă fază ieşiri în stradă şi acte de vandalism împotriva lor. În cele din urmă, a reuşit să facă din nebunia sa un proiect de stat, ca parte din "soluţia finală a problemei evreieşti", constând într-un program de exterminare a acestora, care a fost plănuit şi executat de regimul naţional-socialist pe care Hitler îl coordona. Aproximativ 6 milioane de evrei au pierit în cele mai inumane condiţii de tortură şi genocid, victime ale gazării şi experienţelor medicale. Amintind şi de crimele făcute de japonezi asupra chinezilor sau de cele ale lui Lenin şi Stalin asupra popoarelor URSS, Ştefan Dumitrache a concluzionat: "Astăzi avem datoria de a-i comemora pe cei care au murit atunci, pe evreii ucişi cu sălbăticie de germani şi maghiari, pe românii ucişi de sovietici şi maghiari, pe chinezii omorâţi cu cruzime de japonezi. Avem obligaţia să nu uităm cine ne-a făcut rău nouă şi altor popoare, căci vor face iarăşi! Crima împotriva oricărui popor nu trebuie iertată! Criminalii trebuie pedepsiţi şi, mai ales, împiedicaţi să ajungă în funcţii de conducere sau decidenţi, căci vor fi foarte greu de oprit acolo!"
A urmat apoi Marinel Ioana, soţul scriitoarei, cu un mesaj din partea reprezentantului României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, adresat organizatorilor si participanţilor. Legat de întregul eveniment istoric şi factorii care au contribuit la săvârşirea acestor crime, s-a făcut şi trimitere la proverbul "Drumul spre iad e pavat cu intenţii bune", pentru a ilustra faptul că şi în spatele celor mai paşnice slogane pot exista idei criminale. Cu un moment de lectură din volumul său intitulat "Holocaust. Destine la răscruce" a încheiat jurnalista Elena Chiriţă, care este şi coordonatoarea Filialei AFU România - Regina Maria, Curtea de Argeş. Cartea sa este un fel de interviu cu o supravieţuitoare a lagărelor din Transnistria, născută la Cernăuţi, care acum trăieşte în Venezuela. Motivul principal pentru care a scris povestea relatată a fost dezvăluit de însăşi autoare: "Am avut întâlnirea cu această femeie, care nu a acuzat vreodată poporul român pentru toate ororile pe care au trebuit să le îndure evreii şi ţiganii în Holocaust şi care nu putea vorbi despre ţara sa fără a i se umple ochii de lacrimi. A vorbit cu atâta dragoste despre România încât nu aveam cum să nu fac un subiect de carte dintr-o asemenea poveste...". Cartea cuprinde întrebări şi răspunsuri, date istorice, documente şi imagini şi se constituie sub forma unui veritabil documentar pe tema Holocaustului.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
