Eforturi pentru salvarea şi conservarea biodiversităţii din România
După ce Coaliţia Natura 2000 a salvat în instanţă Râul Alb din Munţii Retezat, fiind cel de-al doilea proces câştigat împotriva construcţiilor ilegale de microhidrocentrale de pe râurile de munte din România, aceasta va solicita ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca-Palmer, interzicerea construcţiilor de acest tip în arii naturale protejate. În acest moment, Comisia Europeană a deschis procedura de infringement asupra României pentru avizarea ilegală a microhidrocentralelor din Munţii Făgăraş - Capra, Buda şi Otic. Ca şi în cazul Râului Alb, se doreşte oprirea derulării proiectului de construcţie autorizat abuziv de instituţiile de stat, pentru a se păstra intacte aceste medii de viaţă sălbatice, de o frumuseţe aparte, cu o valoare deosebită pentru animale şi plante. De altfel, valea acestui râu amintit a fost desemnată sit protejat la nivel european (Natura 2000 Strei-Haţeg), mai ales că acolo se remarcă şi prezenţa vidrei. Astfel, dincolo de problema unui precedent primejdios cauzat de ilegalităţile comise până acum, Râul Alb este un caz reprezentativ pentru situaţia întregii biodiversităţi pe care România încă o mai are şi care constituie o bază pentru viitor, căci valea adiacentă constituie o "perlă ascunsă" din patrimoniul natural al ţării, fiind o zonă conservată până acum aproape perfect din punct de vedere geomorfologic şi hidromorfologic. "De la izvoarele situate la peste 2.000 m până la aprox. 780 m altitudine nu există vreun drum de acces, iar pe cursul de apă nu sunt balastiere sau regularizări şi nici măcar nu s-a făcut plutărit în trecut. Valea este importantă şi din punct de vedere ştiinţific şi ar trebui conservată ca etalon", au dezvăluit iniţiatorii acestei acţiuni de salvare şi conservare.
Bani aruncaţi pe Apa Sâmbetei!
Conform statisticilor, producţia efectivă realizată în anul 2013 de cele 295 MHC-uri funcţionale din România a fost de 460 GWh. Adică, în 2013, producţia în MHC-uri a reprezentat 0,7% din producţia României. Potenţialul microhidroenergetic tehnic amenajabil (adică folosirea la maximum a tuturor pâraielor din România, indiferent dacă este rentabil economic sau nu) este de 4078 GWh/an. "Asta înseamnă că, dacă distrugem toate cursurile de apă cu debite mici din România, s-ar putea obţine, teoretic, cam 6,2% din producţia totală. Merită?", s-au întrebat spiritele lucide. În plus, s-a mai explicat că, pentru toate formele de investiţii private în energie verde, cetăţenii României vor plăti din buzunarele proprii zeci de milioane de euro cumulaţi pe o perioadă de 15 ani, pe schema de certificate verzi. Ceea ce face din "MHC" o formă foarte profitabilă de investiţie, în urma căreia afaceriştii care au pustiit zeci de râuri din ţară continuă să se îmbogăţească, deşi acţiunile lor au distrus şi distrug în continuare mediul. "Preţul va fi plătit de noi toţi: râuri fără peşti, zone naturale distruse, secetă!", au mai spus reprezentanţii coaliţiei.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
