Şcoală de artizani pe modelul iniţiat de Regina Maria: doi Micuţ(i) cu suflet mare fac lemnul să cânte!

Curtea de Argeş este un oraş puternic ancorat între filele istoriei mari a poporului român şi un reper incontestabil atunci când se vorbeşte despre evoluţia în timp a ţării noastre. Titlul de Oraş Regal este pe drept meritat de Cetatea Basarabilor, unde îşi dorm somnul de veci marele domn al Ţării Româneşti, Neagoe Basarab, dar şi cei care au fost suveranii ţării noastre. Pe lângă toate acestea, capitala primului stat feudal independent a fost dintotdeauna casa limbii acestui neam, dar şi un leagăn al tradiţiilor, folclorului şi meşteşugurilor populare. Numai că odată cu trecerea timpului şi cu apariţia omului modern, acestea au început treptat să fie uitate de noile generaţii. De aceea, este îmbucurător faptul că oameni cu dragoste pentru tot ceea ce era odinioară sufletul acestei zone se mobilizează să menţină vii arta tradiţională, folclorul şi cultura argeşeană autentică, fiindcă acestea ne reprezintă pe noi, locuitorii acestui oraş, ca identitate a noastră şi a străbunilor care au trecut pe aici. În rândul solilor culturali de pe meleagurile argeşene se numără şi familia Mateescu, care îşi are gospodărie pe strada Albeşti.

Şcoala artizanilor populari

Meşterii populari Gheorghe şi Elena Mateescu au făcut tot ce au putut pentru a duce mai departe ştafeta deprinderilor pe care le-au moştenit din moşi-strămoşi. Foarte activi şi omniprezenţi la târguri şi evenimente din această sferă, cei doi păstrători de tradiţii s-au gândit să lanseze un nou proiect. După cum vă povesteam zilele trecute, recent a luat naştere Cercul micilor meşteşugari, în cadrul căruia dumnealor au deschis o şcoală de artă populară, intitulată "Artizani fără frontiere". Şi pentru ca totul să se desfăşoare în condiţii optime, cei doi au hotărât că nu există loc mai bun pentru şcoală decât propria gospodărie, acolo unde se găsesc de toate, de la atelierul complet dotat cu cele necesare, până la delicioasele produse de grădină bio, pe care le îngrijesc cu mare drag, ca pe nişte copii. Aici, tinerii (şi nu numai) care doresc să se iniţieze în tainele artei populare o pot face nestingheriţi, sub oblăduirea părintească a gazdelor. "Meşterul trebuie să lase urme şi astea se văd prin cei pe care îi formez. Am considerat că la bază trebuie pusă selecţia, deci am căutat copii tineri cu talent, care să dovedească pasiune, inventivitate şi, mai ales, perseverenţă. Ca principal stil pedagogic, mergem de la modele simple la cele complexe, de la uşoare la grele, de la cele cunoscute până la altele, care merită să fie experimentate. Ideea n-a fost numai de a învăţa pe cineva să promoveze tehnica aceasta a crestatului în lemn, ci de a crea şi cadrul instituţional pentru expunerea şi valorificarea pieselor la diferite manifestări culturale", ne-a declarat meşterul.

În spiritul tradiţiilor sănătoase

La acest atelier, cursanţii vor învăţa tehnica tradiţională de crestat în lemn, dar şi pictură iconografică pe sticlă. De altfel, tinerii artizani vor participa în septembrie alături de meşterul Mateescu la manifestarea dedicată Zilelor Argeşului şi Muscelului care se va desfăşura la Muzeul Agricultorilor şi Viticultorilor Goleşti, unde se vor prezenta cu modele deosebite de blidare, lingurare, etajere, cuiere din lemn, suporţi pentru prosoape de bucătărie, linguri şi căuce, precum şi câteva icoane de vatră (scrijelate). "În câmpurile ornamentale predomină figuri geometrice, motive florale şi unele figuri zoomorfe şi antropomorfe. Pentru viitor, tinerii cursanţi vor fi orientaţi spre realizarea unor piese care se făceau în şcolile de arte şi meserii, care au fost înfiinţate de Regina Maria şi ministrul Învăţământului din acele vremuri, Spiru Haret. Vrem, deci, să formăm un repertoriu unic, abordând inclusiv un program analitic."

Porţile atelierului sunt deschise pentru toţi tinerii din oraş şi împrejurimi, iubitori de cultură şi artă tradiţională, care au dorinţa de a învăţa aceste lucruri, iar cursurile sunt gratuite. "Înainte se numea <<DOR>>, adică <<Datini şi Obiceiuri Româneşti>>, dar am considerat că <<Artizani fără frontiere>> are mai mare rezonanţă", a explicat meşterul popular. Acesta ar vrea să formeze pe viitor şi o asociaţie sub acelaşi generic şi ne-a spus că tinerii care se afirmă vor fi invitaţi să participe la diferite târguri de meşteşugari din ţară, unde le vor fi asigurate cazarea de către autorităţile organizatoare. Acolo, ei vor trebui să facă şi demonstraţii practice pentru public.

Cristi şi Radu - îşi fac brăţări din aur

Primii învăţăcei de la şcoala de artă populară sunt copiii familiei Micuţ din comuna Domneşti - Cristi (12 ani) şi Radu (11 ani), doi tineri ambiţioşi, talentaţi, cu dragoste pentru tradiţia populară. Ideea a fost a tatălui, Traian, care are prin gospodărie moştenite de la bunici o moară cu apă şi o dârstă. El şi soţia sa, Elena, sunt oameni gospodari harnici, cărora le place să se bucure de rodul muncii lor. Dacă tatăl are un atelier la Stăneşti, unde debitează lemn, mama este neîntrecută în arta gătitului şi a preparării produselor tradiţionale româneşti. În plus, aceştia sunt şi apicultori, astfel că întrunesc mare parte din calităţile unei familii tradiţionale. "Eu am terminat facultatea la TCM, dar apoi am trecut pe lemn. Am avut şi o societate, dar mi-a ieşit prin piele!... Acum am un atelier cu care debitez buşteni, însă nu vine unul să înveţe meserie! Asta este cel mai trist, că ai vrea să înveţi şi pe alţii şi nu se dau în vânt, căci toţi vor posturi de birou! Aşa că am zis să-i dau pe cei mici să înveţe ei o meserie pe care să o stăpânească bine, fiindcă eu cred în vorba aceea - <<Meseria e brăţară de aur!>>. Dacă mai pot face şi o facultate, să ajungă departe, eu îi susţin şi le pun totul la dispoziţie! Dar să ştie să mai facă şi altceva pe lângă asta!", ne-a declarat acest tată realist. Mama este mândră de ceea ce au reuşit să înveţe cei doi fii în aproape jumătate de an. "Deja am decorat casa cu obiecte realizate de ei, am pus şi prima lucrare a lui Cristi! Ne gândim să facem un colţ numai al lor cu lucrări, unde să le punem pe toate", ne-a spus şi mama cu ochii sclipind de încântare.

Cristi este din noiembrie cursant la atelier şi a făcut mari progrese, astfel că acum va avea propriile sale lucrări de expus la târg. Băiatul şlefuia de zor la ele şi retuşa ultimele scăpări, ca totul să arate cât mai profesional. Radu, care este mai mic, a venit în primăvară la cursuri, după ce a văzut ce lucra fratele său şi şi-a exprimat dorinţa de a învăţa şi el asemenea minuni. Micul artizan a prins imediat meseria şi se află acum aproape la acelaşi nivel cu fratele mai mare, lucrând cot la cot modele similare. "Am pornit cu litere de lucru, apoi cu restul modelelor mai complicate. Mie cel mai mult îmi plac rozetele, fiindcă arată mai frumos pe lemn. Mai avem trifoi, care este cel mai greu de făcut, apoi dinte de lup... sunt multe modele care pot fi combinate. Uneori ne mai plictisim şi mai greşim, aşa că mai suntem certaţi, dar apoi suntem ajutaţi să îndreptăm... Oricum, dl. Gheorghe este foarte drăguţ şi are răbdare cu noi", ne-a spus cu sinceritate de copil fratele cel mare. Un pic mai timid, mezinul este din fire mai meticulos şi lucrează foarte curat. El îşi doreşte să-i dea unul din obiectele sale cadou naşului, care va pleca în Franţa, dar să şi expună la târg. "Îmi place să lucrez în lemn. Noi lucrăm în plută sau tei, fiindcă sunt mai moi şi uşor de tăiat. Dl. Mateescu ne pregăteşte lemnul, îi dă forma potrivită pentru ce piesă vrem să facem, iar noi o decorăm. După aceea, când terminăm, el ne ajută să asamblăm piesele şi să le transformăm în ceea ce vrem să fie. Când sunt gata, le dă cu baiţ făcut din nişte amestecuri naturale şi arată foarte frumos!", ne-a spus Radu.

Pregătire multilaterală

Dacă tot vin la cursuri, tinerii învaţă şi mici secrete ale grădinăritului bio, fiindcă cei doi meşteri populari au avut ambiţia să construiască solarii în care cresc roşii dintre cele mai apetisante, alături de castraveţi, ceapă, ardei, vinete şi alte legume, toate îngrijite tradiţional, stropite cu zeamă de urzică şi irigate la timp, cu apă la temperatura mediului. Alături, străjuieşte un alun încărcat, iar dincolo, mai multe înaripate pântecoase, producătoare fruntaşe de ouă - tot bio!

Din curtea meşterului nu avea cum să lipsească pomul cu oale sparte, care se găseşte într-o grădiniţă experimentală, unde a plantat mai multe tipuri de pomi fructiferi şi arbuşti, din dorinţa da a testa lupta pentru supravieţuire. Totodată, cei care le calcă pragul vrednicilor noştri meşteri au ocazia să vadă şi minunile de păpuşi îmbrăcate de tanti Nuţi în costume populare, cu năframă şi opinci, de o frumuseţe răpitoare. Aproape fiecare lucru din gospodărie aşteaptă să-şi dezvăluie fascinanta sa poveste. Şi nu e de glumă, pentru că totul se naşte acolo din prinos de dragoste şi talent, care nu se risipeşte aiurea...