Omul de afaceri Liviu Nicolae: "La Curtea de Argeş, municipalitatea şi-ar putea suplimenta veniturile proprii anuale cu 500.000 euro!"
Afirmaţia cel puţin şocantă - la prima vedere - a fost făcută de un om de afaceri care nu se joacă nici cu vorbele, nici cu cifrele, şi cu atât mai puţin cu faptele. Este vorba despre Liviu Nicolae, un tip care ştie să facă distincţia clară între interesele politice şi cele comunitare, spre care a dovedit că are o afinitate cu totul specială, ca şi partenerul său de afaceri, Bogdan Frujină. Ambii sunt discreţi în manifestările publice, dar caută să-şi facă treaba la serviciu pentru a păstra locurile de muncă pentru angajaţii firmei. Asta nu înseamnă că se rup de problemele comunităţii în care trăiesc şi, în mediul dumnealor, discută şi fac diverse strategii pentru promovarea oamenilor şi produselor din Curtea de Argeş. Ing. Liviu Nicolae ne-a pus la dispoziţie o listă din anul 2015 cu principalele 32 firme care plătesc taxe şi impozite legale la Curtea de Argeş şi care au un total de 3.518 angajaţi. Clasificarea este făcută tocmai funcţie de numărul angajaţilor şi chiar fără a intra în amănunte privitoare la cifra de afaceri, profitul net, activele imobiliare, stocurile sau capitalul propriu, se poate imagina cu cât contribuie la veniturile proprii ale urbei. "După părerea mea, jumătate din veniturile proprii ale primăriei vin de la persoanele fizice şi restul - cel puţin - de la cele private, adică de la firme!"
"Se poate suplimenta bugetul municipal cu sume uriaşe!"
Ideea de la care porneşte ing. Liviu Nicolae şi pe care-şi fundamentează teoria este una raţională: "Dacă ar exista cu adevărat voinţă de a face ceva constructiv în oraş, pornind de la aceste 32 firme cu potenţial considerabil, s-ar putea decide înfiinţarea unui ONG, care să aibă obiectivul de absorbi 20% din impozitul pe profit, care acum merge direct la stat. Ca să fiu înţeles mai bine, fiecare cetăţean poate dirija 2% din impozitele plătite către stat spre astfel de entităţi. La firme este vorba despre acei 20%. Din calcule sumare, la nivel de Curtea de Argeş, numai de la aceste 32 firme s-ar putea obţine prin acel procent din profit cedat către municipalitate o sumă anuală de circa 500.000 euro. Prin aceasta s-ar putea suplimenta veniturile proprii de la bugetul local. Banii astfel obţinuţi ar putea fi dirijaţi spre proiecte comunitare, aşa cum se întâmplă în toate statele Europei şi lumii civilizate, prin care s-ar putea ajuta Spitalul Municipal, unităţile de învăţământ, elevii cu rezultate bune la învăţătură care nu au posibilitatea acoperirii cheltuielilor cu studiile pentru calificarea într-o meserie, sportul, mediul ş.a.m.d. Primăria - cred eu - ar putea juca un rol determinant, de catalizator, sprijinind un astfel de proiect şi îmbrăcându-l în forma legală. Să vă dau un exemplu: administraţia publică locală are reprezentanţi în Consiliile de Administraţie de la spitalul care face achiziţii diverse, nu numai de medicamente, dar şi de servicii, altele decât cele de natură medicală. Unele produse necesare pot fi produse de firme din Curtea de Argeş. Şi-atunci, de ce să se cumpere un astfel de produs mai scump de altundeva, când - la aceeaşi calitate - se poate lua din Curtea de Argeş?... De aceea este necesară o mai bună comunicare între instituţiile şi firmele locale, iar puntea de legătură poate fi chiar primăria. Personal cred că primarul Panţurescu, cu care am fost coleg de serviciu în tinereţe, dar şi viceprimarul Jubleanu sunt oameni care au început bine mandatul. Unii spun că se pierd în lucruri de amănunt, nesemnificative, fără să înţeleagă că un oraş poate avea o sută de probleme, din care numai douăzeci să fie de foarte mare importanţă. Rezolvarea lor nu se poate nici măcar spera până când nu le soluţionezi pe celelalte optzeci, minimalizate de unii. Faptul că s-a desfăşurat deja o întâlnire cu oamenii de afaceri locali luna trecută este încurajator, dar se impune să nu rămână izolat. Primarul bine informat cu situaţia firmelor poate să facă un buget estimativ cât mai apropiat de realitate, pentru a-şi stabili strategia de investiţii în dezvoltare. Nu în ultimul rând, se impun astfel de consultări şi cu scopul unei structurări mai bune a planului de învăţământ, funcţie de necesităţile firmelor în ceea ce priveşte mâna de lucru necesară pe piaţa muncii la un moment dat. Spre exemplu, firma noastră şi nu numai are o bună colaborare în acest sens cu Liceul Auto, unde se preconizează înfiinţarea unor clase în care să se înveţe meserii deficitare... Sunt câteva idei, însă cred că nu mai putem bate pasul pe loc!"
Primele 32 firme din Curtea de Argeş
Vă prezentăm în continuare lista pe care ne-a pus-o la dispoziţie omul de afaceri Liviu Nicolae: 1) Electroargeş SA (476 angajaţi); 2) Steinel Electronic SRL (467); 3) Dr. Oetker RO SRL (465); 4) Fuchs Condimente RO SRL (245); 5) Vandwest SRL (214); 6) Foresta Argeş SA (205); 7. IPEE Admiral Trading Impex SA (193); 8) Royal Euroconf SRL (157); 9) Romcat Gic Metal SA (130); 10) R.M.R. - Reparaţii, Modernizări, Retehnologizări (122); 11) Pani Enterprise SRL (76); 12) Inaplast Distribution Group SRL (75); 13) Geo Techno Security SRL (72); 14) Silva Rom Golden SRL (69); 15) Alex-Star SRL (54); 16) Ge-Mar-Al SRL (51); 17) Haus Fensta SRL (48); 18) Izoterma Construct SRL (48); 19) Self-Gepi SRL (46); 20) Balko Logistic Division SRL (42); 21) Isdum Impex SRL (38); 22) Costtelinos 2002 SRL (37); 23) First Elia Tom '94 SRL (36); 24) Primora-Modera SRL (30); 25) Conim Partner SRL (27); 26) Silva Valentin SRL (18); 27) Manolo Auto Zob SRL (17); 28) Chamomillae Farm SRL (14); 29) Exchange Big-Deal SRL (14); 30) Anca Steel Distribution SRL (11); 31) Electroutil 2002 SRL (11); 32) Inter Big-Deal IFN SRL (10).
De reţinut ar fi faptul că aceste firme, la care se adaugă celelalte neevidenţiate aici, constituie inima economică a urbei noastre. Autorităţile municipale, împreună cu toţi aleşii de la toate nivelurile, au datoria de a le sprijini să se dezvolte, pentru că trăim în simbioză totală şi unii fără ceilalţi suntem condamnaţi la moarte, dacă nu se pun bazele unei colaborări oneste pentru o perioadă îndelungată! Este un adevăr simplu, pe care un om raţional nu are dreptul să-l ignore.
"Avem colaborări permanente cu 30 firme din oraş!"
Informaţia ne-a fost oferită de către Ioan Călinescu, directorul Liceului Auto, care de ani de zile se zbate să promoveze ideea unui învăţământ aplicat, care să răspundă cererii de pe piaţa locală a muncii. Cel mai dificil îi este să depăşească mentalităţile unor oameni care mizează mai mult pe diplome de bacalaureat, de parcă ar fi uitat înţelepciunea populară potrivit căreia meseria este brăţară de aur. "Avem colaborări permanente cu 30 firme din oraş, iar elevii noştri de anul 3 din clasele profesionale fac practică la astfel de firme. Strategia noastră este să pregătim elevi care, după absolvire, să poată ocupa locuri de muncă în meserii care au ajuns deficitare în ultimii ani. Cândva aveam acoperită cam toată gama de specialităţi cerute, dar acum, mulţi dintre cei pregătiţi au plecat în străinătate, iar numărul celor rămaşi în activitate scade cu fiecare an fie prin pensionare, fie din cauze naturale. Există o criză de mână de lucru calificată pe plan local şi cred că este de datoria noastră să acoperim această lipsă. Pe când lucram la Liceul Electroargeş, pregăteam muncitori pentru fabrică, din care unii, în scurt timp, reuşeau să concureze cu cei care aveau vechime semnificativă. Acum facem eforturi să reluăm acea tradiţie, dar ne izbim de reticenţa unor părinţi, care vor să-şi dirijeze copiii mai întâi spre liceu. Chiar şi în ziarul dvs. am văzut anunţuri prin care se urmăreşte angajarea unor meseriaşi. Personal am fost şi pe la şcolile din zonă, unde am participat la şedinţele cu părinţii şi le-am explicat cu răbdare că dragostea pentru copil se manifestă cel mai corect prin grija faţă de asigurarea unui loc de muncă, din care poate să crească şi să facă şi liceu la seral, chiar la noi, apoi să urmeze cursuri de facultate şi orice şi-ar mai dori, având baza asigurată. De pildă, la ora actuală, avem un acord cu Steinel pentru înfiinţarea unei clase cu profil de confecţionare produse electronice, pentru care am obţinut deja autorizare. Firma oferă burse suplimentare pentru elevi şi ne va dota un cabinet de specialitate cu cele necesare bunei desfăşurări a procesului de învăţare a meseriei. Eu cred că este un avantaj pentru elevi şi familiile acestora... Consider că s-a făcut o greşeală cu tentă atunci când s-au desfiinţat S.A.M.-urile (Şcolile de Arte şi Meserii), căci se doreau cât mai mulţi absolvenţi de liceu, pentru a asigura materia primă şi sumele necesare puzderiei de facultăţi apărute ca ciupercile după ploaie. În demersul pe care l-am iniţiat, noi contăm şi pe sprijinul municipalităţii care, în urma discuţiilor cu noua conducere executivă, pot spune că există interes pentru proiecte comunitare cu bătaie lungă, şi nu numai pe planul învăţământului. De altfel, intenţionez ca la începutul lunii viitoare să-i invit pe reprezentanţii firmelor din oraş la o masă rotundă cu scopul stabilirii unor direcţii precise pentru întocmirea unei strategii locale de dezvoltare a învăţământului, astfel încât să acoperim cererea de pe piaţa muncii", a încheiat directorul Călinescu.
Aşadar, idei şi tentative pentru îmbunătăţirea situaţiei actuale există. Rămâne de văzut cum va reuşi administraţia publică locală să fie un liant între firme, instituţii şi comunitate.
