Centrul de zi pentru recreere pensionari, la ceasul inaugurării
Anunţarea deschiderii oficiale a Centrului de zi pentru recreere pensionari s-a făcut în prezenţa unui număr mare de oameni de seamă din municipiul nostru. Dintre aceştia, fostul primar Gheorghe Nicuţ a fost întâmpinat - întâmplător - la intrare de Mariana Moise şi de meşterul popular Gheorghe Mateescu. Acesta i-a prezentat cu mândrie fostului edil-şef, dar şi invitaţilor, expoziţia sa - amenajată în sala de primire oaspeţilor - cu lucrări în lemn, intitulată "Desaga liturgică la poale de Carpaţi", precum şi mini-expoziţia de icoane pe sticlă şi lada cu păpuşi populare realizate de soţia sa, Elena Mateescu. Alături, s-au putut admira şi câteva piese de costum popular de o valoare şi o frumuseţe inestimabile, tezaurizate de această nobilă familie de meşteri. Master-piece-ul a fost reprezentat de o nepreţuită piesă din colecţia personală - o mini-troiţă sculptată în lemn, realizată de una dintre rudele sale prin anul 1936, atunci când el era elev la Şcoala de Arte şi Meserii. La cererea meşterului Gheorghe Mateescu, şefa SPAS a venit la eveniment îmbrăcată în costum popular, în spiritul promovării valorilor tradiţionale româneşti. La inaugurare au mai luat parte şi prof. Constantin Voiculescu, preotul Ioan Cionca, pictorul Constantin Duţă, col. (r) Ion Cigoianu, consilieri locali precum Gheorghe Molea, Ion Păunescu, Ana Maria Rovenţa, Anca Răduţu, Loredana Stancu, Bogdan Alexandru Dabija, Emelian Oreviceanu, Gheorghe Andreescu, Mădălin Marinescu, dar şi şeful administraţiei locale, Constantin Panţurescu şi vicele Gabriel Jubleanu.
"Se prezintă ca un club de pensionari, dar are program de funcţionari publici"
Pentru început, Mariana Moise a ţinut un discurs prin care a elogiat eforturile depuse pentru realizarea proiectului centrului - fără a aminti de faptul că a făcut parte din PIDU şi fără a-l nominaliza pe fostul primar Nicolae Diaconu. Aceasta a explicat că întârzierea inaugurării s-ar fi datorat greutăţilor cu care au fost obţinute avizele de funcţionare şi a lămurit care sunt căile prin care se poate obţine certificarea de membru. Astfel, ca o condiţie obligatorie, domiciliul solicitantului trebuie să fie în municipiu, după care acesta are nevoie de următoarele documente: cerere de admitere, copie C.I., adeverinţă eliberată de medic de familie sau medic specialist, precum şi ultimul talon de pensie (eventual, în copie). Pentru buna funcţionare a centrului va exista un Comitet consultativ format din 5 beneficiari, probabil aleşi de către membri, iar deservirea se va face pe bază de voluntariat de către 11 voluntari (6 profesori + 5 elevi). Centrul de zi pentru recreere pensionari este un centru de socializare şi de petrecere a timpului liber de tip club, care oferă mai multe servicii sociale, printre care activităţi distractive şi de socializare, sportive (rummy, tenis de masă), vizionări emisiuni TV, iniţiere în meşteşuguri artistice, calculatoare şi altele, în funcţie de propunerea membrilor. De asemenea, se oferă consiliere psihologică şi socială, făcută de specialiştii de la SPAS, dar şi consiliere medicală primară, făcută prin asistent medical, inclusiv măsurarea funcţiilor vitale pe parcursul desfăşurării activităţilor. La parter se găsesc o sală de recepţie, o bibliotecă şi grupuri sanitare, iar la etaj - birou administrativ şi cabinet medical, sală de calculatoare, atelier de arte şi meşteşuguri populare, sală de jocuri interactive, spaţiu vizionare TV şi grup sanitar. Pentru moment, programul stabilit pentru centru este de luni până vineri, între orele 08.00-16.00.
Cum era de aşteptat, acesta a stârnit nemulţumiri din partea unora dintre potenţialii beneficiari, care şi-ar dori un program extins până eventual la orele 20.00 sau 22.00 şi neapărat şi în week-end, având în vedere faptul că majoritatea pensionarilor nu-şi permit să plece din oraş în excursii sau expediţii. De altfel, unii spuneau că nu s-ar trezi la 06.00 ca să ajungă la club la 08.00, astfel că ora deschiderii li se părea complet nepotrivită, iar programul le-ar fi amintit de o zi de lucru de 8 ore. Din informaţiile pe care le deţinem, ştim că Mariana Moise a luat deja cunoştinţă de această chestiune şi a promis că va fi discutată la următoarea şedinţă de consiliu, în vederea identificării unei soluţii optime, întrucât deocamdată aceasta este disponibilitatea personalului. S-a observat că din dotările centrului lipseşte momentan o instalaţie de aer condiţionat, motiv pentru care aceasta a fost trecută în regim prioritar pe lista de viitoare achiziţii.
Constantin Panţurescu promite târg de meşteri populari!
Cum se obişnuieşte la români, în cadrul evenimentului a avut loc şi o slujbă de sfinţire oficiată de un sobor de 4 preoţi, care s-a dovedit a fi cam obositoare în cele din urmă, atât prin lungime, cât şi prin faptul că participanţii - printre care mulţi înaintaţi în vârstă - au fost nevoiţi să stea în picioare şi să îndure căldura zăpuşitoare. După serviciul religios, primarul Constatntin Panţurescu a luat cuvântul şi şi-a exprimat bucuria şi mulţumirea că acest proiect a fost - în cele din urmă - dus la bun sfârşit, mulţumind tuturor celor implicaţi pentru efortul depus, seriozitatea şi interesul de care au dat dovadă. "Mă bucur că azi am participat la primul pas făcut în această locaţie pentru a-i da şi o utilitate! I-am spus şi doamnei Mariana Moise că acum i s-a mărit lada de zestre. Aduc mulţumiri celui care a iniţiat acest proiect, domnului deputat Mircea Drăghici, celui care s-a ocupat de realizarea acestui proiect, fostului meu coleg, domnul Nicolae Diaconu, dar şi Consiliului Local din care am făcut şi eu parte. Ca şi finisări, locaţia am mai văzut-o, dar astăzi am găsit-o şi îmbrăcată şi parcă seamănă cu ceea ce ne-am dorit noi să fie", a mai adăugat acesta. De asemenea, edilul-şef a oferit diplome lui Gheorghe Mateescu şi Marian Lache pentru colaborarea cu centrul constând în ateliere de creaţie, arte şi meşteşuguri populare pentru pensionarii beneficiari.
Meşterul popular Gheorghe Mateescu a ţinut un discurs despre valoarea şi importanţa păstrării tradiţiei şi meşteşugului românesc autentic, accentuând rolul pe care îl avem fiecare dintre noi în această misiune, dar mai ales primarul, căruia i-a lansat o mare provocare: construirea unor căsuţe după arhitectură ţărănească argeşeană şi înfiinţarea unui târg al meşterilor populari din ţară în zona mănăstirii, aşa cum sunt în alte locuri din Argeş, precum Călimăneşti, Vâlcea sau Horezu. "Meşterul popular trebuie să transmită identitatea locului. Este păcat ca în locul în care s-au născut cei mai mari meşteri ai poporului român să nu punem în adevărata ei valoare cultura şi arta populară tradiţională. Propunerea este din partea tuturor meşterilor, nu doar a mea, iar noi promitem să participăm chiar financiar dacă este nevoie la realizarea acestei lucrări. Vrem ca aceste căsuţe să găzduiască expuneri numai ale meşterilor populari, fără alte obiecte de Europa sau care nu ţin de acest domeniu", a explicat acesta, promiţând să-i înveţe pe cei care vor veni la centru tehnica crestăturilor în lemn, iar soţia - pictura iconografică pe sticlă. De asemenea, o altă propunere a fost realizarea unor porţi argeşene măreţe la intrarea şi la ieşirea din oraş, care să îi dea turistului sentimentul că intră într-un zonă cu tradiţie şi valoare istorică, precum şi plantarea cât mai multor trandafiri şi leandri, pentru înfrumuseţarea bulevardului din oraşul nostru. Constantin Panţurescu a declarat că înfiinţarea târgului de la mănăstire a fost discutată deja şi se lucrează la materializarea acestui proiect, dar a promis că va avea grijă ca şi celelalte propuneri să fie auzite în consiliu şi discutate în vederea eventualei aplicări a lor. Desigur, a ţinut să precizeze că aceste lucruri se vor face în timp, pentru că există multe alte priorităţi la ora actuală. În încheiere vă mai putem spune că cei interesaţi de mai multe informaţii cu privire la centru pot apela numărul de telefon 0348/441123.
