Ecouri la Cupa ARGEŞ EXPRES, ediţia a IV-a (I)




După cum v-am informat deja, vinerea trecută s-a desfăşurat această competiţie rezervată băieţilor din şcolile gimnaziale din zona Curtea de Argeş. Au participat 3 echipe de la unităţi din municipiu - "Carol I", "Mircea cel Bătrân" şi "Basarab I" - cărora li s-au alăturat 5 din zona rurală, respectiv de la Albeştii de Argeş, Cicăneşti, Corbeni, Mălureni şi Tigveni. Prin tragere la sorţi, acestea au fost distribuite în două grupe şi meciurile de calificare s-au jucat la Sala de Sport de la C.N.V.V. şi în Sala Municipală, care a găzduit şi finalele. Cea mare a fost câştigată de "Carol I", care a învins Albeştii cu scorul de 11-1, iar cea mică, de Mălureni, câştigătoare cu 5-3 în faţa echipei din Corbeni. Clasamentul final, întocmit în funcţie de puctele cucerite şi de golaverajul înregistrat a fost următorul: 1) "Carol I"; 2) Albeştii de Argeş; 3) Mălureni; 4) Corbeni; 5) Cicăneşti; 6) "Mircea cel Bătrân"; 7) Tigveni; 8) "Basarab I".
Un mare talent care ar fi păcat să se piardă: Claudiu Tony Geamănu!

MVP-ul turneului l-a dat la această competiţie echipa de la Mălureni. Băiatul în vârstă de 15 ani provine dintr-o familie modestă cu 7 copii, dintre care 4 sunt băieţi, el fiind cel mai mare. Dacă Tony n-a "rupt gura târgului" cu rezultatele la învăţătură, s-ar zice că e pregătit s-o facă în domeniul sportului! În ciuda vârstei fragede, spune că a jucat ca fotbalist la DLR Piteşti şi în prezent este în lotul echipei AS Muşăteşti, fiind cunoscut şi remarcat de antrenorii săi şi de alţii care l-au văzut, precum fraţii Megheş. De handbal s-a apropiat acum un an şi ceva şi i-a plăcut pentru că-i dă posibilitatea marcării multor goluri. Urcarea pe podiumul Cupei ARGEŞ EXPRES n-a fost prima performanţă înregistrată cu echipa, căci a mai obţinut, anul trecut, la C.N.V.V., un loc secund. Chestionat spre ce sport ar opta dacă i s-ar cere să aleagă, Tony Geamănu a răspuns fără ezitare: "Acum n-aş putea face o alegere între fotbal şi handbal, căci îmi plac ambele la fel. Viitorul meu sportiv cred că va depinde de perspectivele ce mi se vor oferi. Deocamdată, la vârsta mea n-are rost să mă grăbesc...". Dotat cu talent, posedând o bună dexteritate în mânuirea mingii în regim de viteză, capabil de aplicarea unor decizii surprinzătoare pentru adversari şi posedând şuturi puternice şi bine plasate, Tony s-a dovedit a fi un coşmar pentru echipele pe care le-a întâlnit Mălureniul. "Fără el, probabil că n-ar fi reuşit mare lucru. L-am urmărit şi am luat măsuri de siguranţă, marcându-l <<la sânge>> şi numai astfel am reuşit, la mare luptă, să câştigăm cu Mălurenii cu 5-4... Ar fi păcat ca băiatul ăsta care are un mare talent să se piardă!", a declarat prof. Alin Anghel, principalul echipei de la "Carol I". Să sperăm că talentul acestui băiat va încăpea pe mâinile potrivite, pentru a-l şlefui şi a da la iveală un diamant sportiv!
Obiectul preferat al lui Rareş Petrescu este... mingea!

Câştigătorul titlului de cel mai bun portar al competiţiei a fost apărătorul buturilor echipei de la "Carol I". Rareş Petrescu are 14 ani, este în clasa a VIII-a şi are printre hobby-urile sale pe un loc de frunte sportul. Foarte sincer, atunci când a fost întrebat care este obiectul său preferat, a răspuns prompt, cu un zâmbet ghiduş: "Mingea!" Asta nu înseamnă că neglijează cartea. La handbal a ales să apere buturile, pentru că-i dă o perspectivă mai largă asupra jocului, căci i s-a părut a fi oarecum mai comod, fiind mai ferit de durităţile din câmpul de joc şi, în plus, pentru că are mare importanţă, în sensul că portarul poate conta cât jumătate din echipă în meciurile importante. Calm, bine plasat şi capabil să-şi pună colegii pe contraatac, a câştigat acest titlu în finala mare, unde portarul advers, cel de la Albeşti, a fost silit să scoată destule mingi din plasă. Rareş Petrescu n-a spus că ar vrea neapărat o carieră sportivă, dar n-ar fi exclus, după ce va trece de examenul care-l aşteaptă anul viitor, la absolvirea cursului gimnazial, după care va vedea care-i va fi continuarea.
"Nu mai scăpăm de fraţii Megheş!..."

Exclamaţia ironic-admirativă i-a aparţinut prof. Petrică Lăzăroiu, de la Mălureni, atunci când a aflat că echipa sa va juca finala mică împotriva celei a lui Gavrilă (Jean) Megheş şi că Fane urma să dispute cu formaţia sa finala mare. Până la urmă, beneficiind de prestaţia de excepţie a lui Tony Geamănu, echipa sa şi a colegului Mădălin Cristea a câştigat meciul pentru a treia treaptă a podiumului. Dintr-o scurtă discuţie am aflat că prof. Lăzăroiu avea la baza pregătirii profesionale luptele şi obţinuse şi nişte rezultate deosebite cu elevii săi. "Pentru mine, care merg către pensionare, este o mare tristeţe faptul că nu se mai dă importanţa cuvenită sportului, care poate da generaţii de tineri sănătoşi, disciplinaţi şi cu spirit de echipă. Orele alocate acestui obiect în programele şcolare au fost reduse la minim, dotările de care dispunem sunt derizorii şi, implicit, interesul părinţilor pentru el este în permanentă scădere. Acum, spre exemplu, noi ne consumăm în mici rivalităţi locale cu comuna vecină, Muşăteşti, atât la fete, cât şi la băieţi - în ceea ce priveşte sportul şcolar. De câte ori se pierde un talent sportiv, parcă moare ceva din mine! Iar în viaţa asta am avut destule astfel de momente, pentru a deveni un pic sceptic...", ne-a mărturisit cu o doză de amărăciune aproape palpabilă prof. Petrică Lăzăroiu.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
