Senatorul Mircia Chelaru, în plenul Senatului, despre Medalia „Ilie Ilașcu”: „Nu este un moft, nu facem o medalie pentru un personaj!”

Senatorul de Argeș, din partea AUR, gen (r) prof. dr. Mircia Chelaru, a susținut, în ședința plenului Senatului din 23 septembrie 2026, o intervenție dedicată proiectului de lege privind instituirea Medaliei „Ilie Ilașcu”, inițiativă aflată chiar în centrul lucrărilor parlamentare din acea zi. Discursul său a pornit de la avizul nefavorabil transmis de Consiliul Economic și Social, dar a depășit cadrul strict tehnic al proiectului, senatorul vorbind despre identitate națională, comunitățile românești din afara granițelor și rolul simbolurilor în păstrarea memoriei colective.

Proiectul L368/2026, privind instituirea Medaliei „Ilie Ilașcu”, fusese înregistrat la Senat în aprilie 2026 și avea ca obiect instituirea unei noi decorații civile. Potrivit formei adoptate de Senat, medalia ar urma să fie acordată, în numele statului român, pentru contribuții deosebite la apărarea identității românești în afara granițelor, promovarea limbii, culturii și tradițiilor românești, susținerea drepturilor comunităților românești din diaspora și din comunitățile istorice, precum și pentru curaj civic în apărarea valorilor democratice și a libertăților fundamentale.

De unde a pornit intervenția senatorului Mircia Chelaru

În intervenția sa din plen, senatorul de Argeș a făcut referire explicită la avizul nefavorabil emis de Consiliul Economic și Social pentru proiect. Avizul CES, emis în luna mai, este unul amplu și formulează mai multe obiecții. Consiliul a apreciat că propunerea extinde nejustificat sistemul național de decorații și că anumite criterii sunt formulate prea larg, putând fi supuse unor interpretări politice sau ideologice. CES a ridicat, de asemenea, probleme privind lipsa unor criterii suficient de precise pentru acordarea medaliei și garanțiile necesare pentru ca procedura să fie obiectivă și nepartizană.

În document, CES mai arată că sistemul românesc de decorații este deja organizat pe domenii și într-o anumită ierarhie și că proiectul nu ar fi corelat suficient cu normele existente. Consiliul a atras atenția și asupra faptului că o decorație de stat ar trebui să fie protejată de instrumentalizarea politică.

Senatorul Chelaru a contestat, în discursul său, perspectiva potrivit căreia instituirea medaliei ar trebui privită prin prisma unei simple referiri la persoana lui Ilie Ilașcu.
„Nu este un moft, nu facem o medalie pentru un personaj, ci pentru un om care a intrat în marea lume a simbolisticii sacre a neamului românesc!”, a afirmat senatorul AUR.

Parlamentarul a susținut că semnificația proiectului trebuie privită dincolo de numele celui care dă denumirea medaliei. În viziunea exprimată de senator în plen, distincția ar trebui să fie o formă de recunoaștere pentru oameni care, în afara granițelor României, contribuie prin cultură, spirit, activitate civică și efort personal la păstrarea identității românești.

De ce numele lui Ilie Ilașcu?

Alegerea numelui nu este întâmplătoare. Expunerea de motive a proiectului îl prezintă pe Ilie Ilașcu drept un simbol al luptei pentru identitate și libertate și invocă experiența sa de detenție în regiunea transnistreană.

Documentele oficiale ale Curții Europene a Drepturilor Omului confirmă că Ilie Ilașcu și ceilalți membri ai grupului au fost arestați în iunie 1992 la Tiraspol. În decembrie 1993, un așa-numit „tribunal” al regiunii transnistrene l-a condamnat pe Ilașcu la moarte și la confiscarea averii, în timp ce ceilalți membri ai grupului au primit pedepse cu închisoarea. Cazul a ajuns la CEDO, în cauza Ilaşcu și alții împotriva Moldovei și Rusiei, soluționată de Marea Cameră la 8 iulie 2004.

Curtea Europeană a examinat, între altele, legalitatea detenției, dreptul la un proces echitabil, condițiile de detenție și responsabilitatea celor două state în raport cu situația reclamanților. Hotărârea din 2004 a devenit un reper important în jurisprudența CEDO privind responsabilitatea statelor în situații în care un teritoriu se află sub controlul unei entități separatiste susținute din exterior.

Prin urmare, numele „Ilie Ilașcu” din proiect trimite la un episod real și documentat al istoriei recente a spațiului dintre Prut și Nistru și la un caz analizat de instanța europeană a drepturilor omului.

Ce ar urma să recompenseze noua medalie

Forma adoptată de Senat este mai amplă decât simpla comemorare a lui Ilie Ilașcu. Potrivit textului adoptat, medalia ar putea fi acordată persoanelor care au contribuit în mod remarcabil la: apărarea identității românești în afara granițelor; protejarea drepturilor persoanelor aparținând comunităților românești; promovarea limbii, culturii și tradițiilor românești; susținerea drepturilor comunităților românești prin demersuri civice, juridice, diplomatice, educaționale sau mediatice; manifestarea unui curaj civic deosebit în apărarea valorilor democratice și a libertăților fundamentale; promovarea unității naționale.

Medalia este prevăzută ca decorație civilă, fără caracter militar, iar conferirea ei ar urma să fie făcută de Președintele României, prin decret. Guvernul ar trebui ca, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, să aprobe regulamentul privind descrierea și acordarea medaliei, inclusiv modelul, procedurile de nominalizare, criteriile de acordare și cazurile de retragere.

Mircia Chelaru: semnificația trebuie privită dincolo de numele Ilașcu

În intervenția sa, fostul șef al Armatei Române a argumentat că medalia nu ar trebui înțeleasă drept o recompensă acordată unei singure persoane, ci drept un simbol al unei categorii de oameni care, în opinia sa, contribuie la păstrarea identității românești dincolo de frontierele țării.
Chelaru a făcut referire la ideea de continuitate a comunităților românești și la formele prin care identitatea poate fi apărată: „prin mijloace inteligente, prin spirit, prin cultură, prin jertfă personală”, după cum a spus în plen.

Senatorul a evocat și o formulare atribuită colegului său Titus Corlățean, potrivit căreia „între grăte(i) flutura tricolorul românesc”, prezentând tricolorul drept „un simbol al existenței noastre multimilenare”.

În aceeași logică, Chelaru a pus o întrebare retorică despre cât de mult mai este perceput tricolorul în interiorul țării ca simbol al demnității, unității și suveranității.

Senatul a dat undă verde proiectului

Deși proiectul a primit aviz nefavorabil din partea CES, cele două comisii sesizate în fond — Comisia juridică și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională — au adoptat un raport comun favorabil, cu amendamente. Raportul a fost depus chiar în 23 septembrie, înaintea votului din plen.

În aceeași zi, Senatul a votat proiectul de lege.
Rezultatul oficial: 97 de senatori prezenți, 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 21 de abțineri. Senatorul Mircia Chelaru s-a numărat printre cei care au votat pentru.

Senatul a adoptat proiectul, iar acesta a fost transmis Camerei Deputaților pentru dezbatere.

Un proiect cu o miză simbolică

Pentru Mircia Chelaru, miza exprimată în plen este una predominant simbolică: medalia ar trebui să vorbească nu doar despre omul al cărui nume îl poartă, ci despre memoria, identitatea și demnitatea românilor care, în diferite perioade și contexte, au contribuit la păstrarea legăturii cu România.
„Nu facem o medalie pentru un personaj, ci pentru un om care a intrat în marea lume a simbolisticii sacre a neamului românesc”, a sintetizat senatorul sensul pe care îl atribuie inițiativei.

Iată declarația integrală a senatorului Mircia Chelaru, din plenul Senatului:

https://www.youtube.com/shorts/YGbAmEKxxtI

"Am citit cu atenție avizul nefavorabil al CES-ului și mă întrebam oare cu ce neuron au putut să gândească refuzând nu lui Ilașcu, ci națiunii române, acest drept inalienabil la demnitate și mai ales la un simbol de luptă împotriva opresiunii asupra Românității oriunde s-ar afla.

Nu mi-am dat răspunsul, dar nici nu mai caut.

Instituirea acestei medalii drept recompensă pentru cei care, în afara granițelor românești, luptă prin mijloacele inteligente, prin spirit, prin cultură, prin jertfă personală, pentru continuitatea neamului românesc oriunde s-ar afla el.

Faptul că a fost o inițiativă care are și un nume, nu trebuie neapărat să legăm doar de nume, ci de ceea ce înseamnă, dincolo de personajul Ilie Ilașcu, forța - a se reține - forța unui om de a combate, de a respinge tot ceea ce înseamnă umilință prin forță, spunea colegul Corlățeanu, <<între grăte-(i) flutura tricolorul românesc, un simbol al existenței noastre multimilenare>>.

Mă gândeam acum, câți din interiorul țării mai țin tricolorul românesc ca un simbol al demnității unității și suveranității noastre. Așadar, dragi colegi, nu este un moft, nu facem o medalie pentru un personaj, ci pentru un om care a intrat în marea lume a simbolisticii sacre a neamului românesc!"

Ilie Ilașcu - pilon de demnitate, curaj și iubire

Fostul senator Ilie Ilaşcu, fost deţinut politic încarcerat timp de 9 ani de regimul de la Tiraspol, a încetat din viaţă la vârsta de 73 de ani, pe 17 noiembrie 2025.

Familia sa a anunțat, atunci, printr-un mesaj postat pe o rețea de socializare, stingerea din viață a celui care a fost "pilon de demnitate, curaj și iubire - soţ, tată, bunic, prieten ILIE ILAŞCU – un om a cărui verticalitate nu a putut fi niciodată clintită".

Pentru familie şi pentru toţi cei care l-au cunoscut, Ilie Ilaşcu rămâne o amintire luminoasă, un om care a iubit sincer, a luptat cu demnitate, un patriot adevărat. "Moştenirea lui rămâne în inimile noastre, ca o lecţie de curaj şi demnitate rar întâlnită", spun cei apropiați.

Ilie Ilaşcu a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova şi senator român în două legislaturi. A susţinut unirea României cu Basarabia, fiind fondatorul Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia.

A fost iniţial condamnat la moarte, pentru ca ulterior să fie deţinut politic, stând nouă ani în închisoare, la Tiraspol. În anul 2001 a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”. În 2017, el a primit titlul de cetăţean de onoare al Capitalei.

Profund afectat de stingerea sa prematură, senatorul Mircia Chelaru a transmis la vremea respectivă un mesaj de condoleanțe și a adus un pios omagiu pentru acest mare patriot.

"Ilie Ilașcu a plecat dintre noi.

Și odată cu el se stinge una dintre cele mai puternice conștiințe românești ale ultimelor decenii. Ilie Ilașcu a fost mai mult decât un disident, mai mult decât un deținut politic, mai mult decât un simbol.

A fost un OM liber într-un loc în care libertatea trebuia să moară.

A fost un român care nu și-a vândut demnitatea. A fost un prieten rar, un caracter de piatră și un suflet cald.

Astăzi nu pierdem doar un nume din istorie.

Pierdem o inimă care a bătut pentru libertatea noastră, pentru identitatea noastră, pentru dreptul nostru de a nu trăi în genunchi.

Drum lin, Ilie Ilașcu.

Rămâi în memoria noastră ca cel care a învins frica.

Ca un om pe care nici tortura, nici moartea, nici izolarea nu au reușit să-l frângă.

Un om care a rămas liber, chiar și după gratii.

Un om care a stat ferm și drept când alții s-au frânt și s-au aplecat.

Amin!".