Senatorul Chelaru a cinstit memoria celor peste 3.000 de români masacrați acum 84 de ani la Fântâna Albă
Pe 1 aprilie 1941, peste 3.000 de români au fost pur și simplu masacrați de către soldații sovietici la Fântâna Albă, în nordul Bucovinei, pe teritoriul românesc furat de URSS prin tancurile Armatei Roșii.
Prin legea nr.68/10 mai 2011, această zi a fost declarată „Zi Națională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântana Albă și alte zone, ale deportărilor, Foametei și a altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie".
În iunie 1940, România a fost nevoită să cedeze Uniunii Sovietice nordul Bucovinei. Armata Roșie și NKVD-ul au ocupat imediat teritoriul. Sute de mii de români s-au trezit peste noapte pe un pământ ostil, în care, brusc, tot ceea ce amintea de identitatea lor, de origini, de limbă și de religie se transforma în vină. În primăvara anului 1941, câteva mii de români au decis să sfideze trupele sovietice și să treacă în România.
Circa 5.000 de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, au încercat să ajungă în țara natală pe 1 aprilie, chiar de Paști. Cineva împrăștiase zvonul că românii pot trece granița fără probleme, că grănicerii sovietici ai NKVD nu le vor face nimic.
Când coloana de români, care purtau steaguri albe, icoane și cruci, a ajuns la doar 3 kilometri de graniță, soldații sovietici, ascunși în pădure, au început să tragă în plin. Au secerat, în scurt timp, mii de vieți. Cei care au scăpat de gloanțe au fost urmăriți de cavaleria Armatei Roșii și spintecați cu sabia. Apoi, românii au fost aruncați în gropi comune.
În ședința Senatului din 31 martie, senatorul de Argeș din partea Alianței pentru Unirea Românilor, gen (r) prof. dr. Mircia Chelaru, a ținut un discurs pe această dureroasă temă și, de asemenea, a îndemnat la un moment de reculegere în memoria victimelor căzute acum 84 de ani.
" Distinși colegi,
Tema pe care o pun în fața dumneavoastră sunt convins că va fi îmbrățișată de toată lumea.
Sunt aici ca un adept al cultivării memoriei, al practicării acestui cult al memoriei și apreciez, din acest punct de vedere, cerbicia cu care evreii atrag atenția asupra crimelor care s-au produs în timpul Holocaustului. Și bine fac. Dar trebuie să învățăm din asta.
Mâine este 1 aprilie. 1 aprilie trebuie să rămână ca un moment de referință tragic al națiunii române, întrucât, după Dictatul Molotov-Ribbentrop, ocuparea nordului Bucovinei a făcut ca mulți români, începând cu acel fatidic an 1940, să se ducă către țară, să fugă din fața invadatorului, care nu avea decât o singură condiție de existență: exterminarea. Așa se face că acel pâlc de români, în jur de 3.000, la acel 1 aprilie 1941, acum 84 de ani, să se îndrepte către țara în care își găseau nu doar făgăduințele, ci și eliberarea de sine. Ei bine, cei 3.000 și ceva de români au fost mitraliați în masă, uciși, atât cu gloanțe, cât și cu mijloace barbare, criminale, de la sabie, la lopată sau târnăcop.
Faptul că a fost o crimă premeditată… știm foarte bine ce au însemnat grănicerii fostei URSS și din cine erau formate aceste formațiuni...
Iată de ce acest moment, în care s-a văzut sălbăticia a ceea ce poate să aducă în condiția umană <<civilizația>> aceasta, cu ghilimelele de rigoare, de la Răsărit – și asta a făcut-o dintotdeauna – ne face să obligăm memorialul nostru să nu uităm niciodată.
Pentru acel moment și pro memoria celor 3. 000 de suflete dispărute în câteva zeci de ore, vă rog sa fiți de acord să păstrăm un moment de reculegere", a conchis senatorul Chelaru.
