Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
joi 2 februarie 2023 04:16

Discursurile deputatului Chelaru Mircia stârnesc ropote de aplauze în plenul Camerei Deputaților!

În luna decembrie a anului care tocmai s-a scurs, prof. univ. dr. gen. (r) Mircia Chelaru, deputat AUR, a avut câteva intervenții în cadrul Ședințelor Camerei Deputaților. Într-una din ele, care a avut loc pe 19 decembrie, s-au dezbătut Proiectul de Lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x 773/2022) - rămas pentru votul final.

"Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mă bucură cerbicia dumneavoastră de a atenţiona încadrarea întocmai în timpul alocat, doar că, faţă de colegii mei, care au luat cuvântul anterior, afirm cu convingere, această lege este necesară, este nevoie ca ea să-şi facă efectele cuvenite pentru protecţia cibernetică a sistemelor vitale ale acestei naţiuni.

Dar a invoca 151 - jalon, ca o ghilotină a lui Robespierre, nu justifică cu nimic ce s-a întâmplat în Comisia pentru apărare, astăzi. E pentru prima oară când se refuză dezbaterea amendamentelor, în bloc, pe motiv că n-avem timp şi o trimitem - cu aceste amendamente nedezbătute, aşa cum presupune parlamentarismul corect - către Senat, să se descurce ei. Aşa ceva este inadmisibil.

Eu înţeleg, pe repede înainte, înţeleg necesitatea, urgenţele, în general, dar nu putem, o lege de o importanţă vitală pentru naţiunea română, să fie trecută doar ca gâsca pe apă, într-o comisie care, în opinia mea, merită să-şi păstreze titlul de respectabilitate.
Vă mulţumesc!", a afirmat, în plen, deputatul Chelaru.

În aceeași zi, a avut loc și Dezbaterea Proiectului de Lege privind dedicarea anului 2023 personalităţilor culturale Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu (PL-x 721/2022) - rămas pentru votul final. Iată alocuțiunea deputatului Mircia Chelaru:

"Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Intervenţia mea este, dacă nu datorată, cu siguranţă, cauzată de unele vicii de, spunem noi, procedură, dar în acelaşi timp de abordare a acestui subiect.

Mă aşteptam ca domnul Bulai să conteste, ca de obicei, această lege.
Am ascultat, din partea iniţiatorului.

Dacă aţi observat şi dumneavoastră, iniţiatorul a făcut referire numai la Ciprian Porumbescu. Pentru că acest proiect de lege este un hibrid care s-a produs pe parcursul traseului legislativ.
Dacă veţi urmări cu atenţie toate avizele, inclusiv avizul Consiliului Legislativ, fac referire doar la Ciprian Porumbescu. Probabil că Dimitrie Cantemir a apărut ca o anexă adăugată undeva - n-am găsit deocamdată, din studiile mele - pe timpul dezbaterii de la Senat.

Din păcate, intervenţiile pe care le-am făcut către ministrul culturii, prin scrisoarea din 14 martie, anul acesta, cu privire la instituirea Anului Naţional <<Dimitrie Cantemir>>, a rămas fără răspuns.

A cumula pe Dimitrie Cantemir cu Ciprian Porumbescu, mi se pare o diluare gravă a ceea ce înseamnă, în economia identităţii noastre, ambii, aceşti exponenţi ai identităţii noastre naţionale. Într-adevăr, Ciprian Porumbescu, companionul de idei, de abordare a românismului, la Putna, 1871, prin instituirea, de atunci, a Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor, este remarcabil. Dar la anul se împlinesc 300 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui cărturar Dimitrie Cantemir.

Oameni buni,

Dimitrie Cantemir a fost considerat una dintre marile personalităţi universale ale timpului său. Este marele fondator, alături de alţi corifei europeni, al iluminismului nostru, care a fost în acea perioadă dezvoltat şi amplificat prin Dimitrie Cantemir. Ales membru al Academiei din Berlin, în 1713, el avea să pună pe harta marilor oameni ai acestei naţiuni de astăzi, europene, inclusiv românismul şi românitatea.

Discursul de recepţie din anul 1713, de la Academia din Berlin, s-a numit <<Descriptio Moldaviae>>, iar Leibnitz, cel care i-a făcut laudatio, avea să spună - <<Domnilor, aveţi în faţa dumneavoastră pe cel mai mare universalist al Răsăritului>>.

Făcând aşa ceva, riscăm să ni-l confişte, la anul, fie moscoviţii, a căror universitate şi, mai ales, academie de ştiinţe a înfiinţat-o în anul 1724 Petru I, fie Istanbulul, fie Spania, pentru că este considerat întemeietorul teoriei şi artei muzicale în lume.
Vom vota acest proiect de lege cu inima strânsă, pentru că îl amestecaţi în aceeaşi, hai să-i spunem, rânduială nefericită, pe Dimitrie Cantemir, universalistul. Nu pentru că nu-l iubim pe Ciprian Porumbescu, ci pentru că fiecare îşi merită locul său.
Poate că normele de aplicare imperative ale Guvernului vor salva această lege.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)".

O zi mai târziu, pe 20 decembrie, a avut loc Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 (PL-x 582/2017/2020)= rămasă pentru votul final.

"Mulţumesc, domnule preşedinte.
Luarea mea de cuvânt este motivată în primul rând de denaturarea până şi dincolo de semantică a cuvântului <<concurenţă>>.

Acest Consiliu, prin natura şi filosofia existenţei sale, trebuie să vegheze de aşa natură încât loialitatea şi corectitudinea interinstituţionale, mai ales în lumea business-ului şi a afacerilor de capital, să nu degenereze.

Am urmărit foarte atent, pentru că una dintre preocupările care ar trebui să fie de mare magnitudine, a statului român, este aceea de a proteja capitalul românesc şi capitalistul român.

Din păcate, acest Consiliu, chiar în forma aceasta pe care o promovaţi astăzi şi pentru care noi am achiesat, nu-mi dă garanţia pe mai departe că ei sunt arbitrii corecţi ai unui joc corect. Tot ce este capital românesc a fost sufocat, exclus, printr-o concurenţă neloială, şi aceasta este în detrimentul naţiunii noastre.
Cea mai mare grijă pe care trebuie să o avem este aceea de a ocroti puţinul pe care îl avem, astfel încât el să poată deveni concurent cu cei care pur şi simplu au sufocat la această dată ceea ce înseamnă economicul şi finanţa vie a statului român.

De aceea, domnule preşedinte de şedinţă, am luat cuvântul, că poate cumva reuşim să nu schimbăm doar structura fizică şi cea de interes, umană, ci şi conceptul prin care noi trebuie să devenim reali concurenţi, capabili să protejăm structura economiei româneşti.
Mulţumesc!", a conchis deputatul Mircia Chelaru.

 

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 10 lei, pe trei luni 28 de lei, pe șase luni 54 de lei, iar pe un an 100 de lei.