Declaraţie politică deputat PNL Dănuţ Bica: "Pentru România, o criză a forţei de muncă e la fel de periculoasă ca şi prăbuşirea burselor"
Domnule Preşedinte, stimaţi colegi,
Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă astăzi mediul de afaceri din România o reprezentată deficitul tot mai acut de forţă de muncă înalt calificată, la standardele cerute de noile procese de producţie, ieşirea din acest impas depinzând exclusiv de voinţa Guvernului şi de utilizarea eficientă a fondurilor europene nerambursabile alocate României pentru perioada de programare 2014-2020. De exemplu, în judeţul Argeş, rata şomajului a scăzut în mod semnificativ pe parcursul anului 2017, ajungând ca în luna decembrie să fie egală cu media naţională de 4,02% înregistrată în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Trendul descendent al acestui indicator nu poate decât să producă satisfacţie. El indică faptul că numărul celor care muncesc "la negru" s-a diminuat, că angajaţii sunt protejaţi social şi au asigurări de sănătate, că evaziunea fiscală s-a micşorat în comparaţie cu anii precedenţi şi că putem spera la o stopare a exodului tinerilor noştri peste hotare în perioada următoare.
Cu toate acestea, la nivelul întregului judeţ mai avem încă peste 10.000 de persoane care nu au un loc de muncă stabil, vor să muncească şi nu există şanse prea mari să îşi găsească o slujbă potrivită competenţelor lor, deoarece mediul de afaceri cere tot mai frecvent personal cu înaltă calificare. Este drept că la nivelul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş s-au organizat în anul 2017 diverse cursuri de formare profesională şi burse ale locurilor de muncă, dar se pare că eficienţa acestora este încă destul de redusă în raport cu cerinţele angajatorilor din judeţ. În Argeş este mare nevoie şi de constructori, de bucătari, de ospătari şi de şoferi. Însă, datorită în principal a investiţiilor private antrenate mai ales de industria constructoare de maşini, există o tot mai mare cerere de personal înalt calificat necesar pentru procesele moderne de producţie specifice acesteia. Aşadar, cererea tot mai mare este pentru ingineri, tehnicieni, operatori maşini comandă numerică şi specialişti în tehnologia informaţiei, dar şi pentru un foarte mare număr de muncitori calificaţi. De aceste categorii profesionale economia argeşeană are cea mai mare nevoie.
Stimaţi colegi,
Deficitul de forţă de muncă poate să devină un obstacol serios în calea creşterii economice atât la nivel naţional, cât şi pe plan local. O criză acută a forţei de muncă nu este cu nimic mai puţin periculoasă decât prăbuşirea indicilor bursieri. Materii prime, materiale şi chiar bani se mai pot găsi şi de pe o zi pe alta, însă forţa de muncă înalt calificată este tot mai greu de identificat. Situaţia începe să devină deosebit de gravă atâta timp cât 72% dintre angajatorii autohtoni se plâng că nu reuşesc să ocupe posturile vacante din cauza că pe piaţa forţei de muncă nu se găseşte personalul calificat corespunzător. România se confruntă cu cel mai acut deficit de forţă de muncă raportat vreodată.
Nimeni nu poate afirma că Guvernul Dăncilă nu are la îndemână toate instrumentele necesare pentru a scoate ţara din acest impas. Dispune de cadrul legislativ în baza căruia poate să stimuleze formarea profesională, învăţământul dual sau bursele profesionale private, sau să facă relocări de personal din zonele defavorizate ale ţării către cele care au deficit de forţă de muncă şi, nu în cele din urmă, are în subordine structurile şi autorităţile de management al fondurilor europene, prin care se pot finanţa importante programe de formare profesională, nu numai pentru actualii şomeri, ci şi pentru actualii angajaţi. Spun asta deoarece tehnologiile se schimbă peste noapte, iar un angajat care nu se recalifică permanent riscă tot mai serios ca în viitor să fie exclus de pe piaţa muncii. Exemplul cel mai grăitor în acest sens vine tot de la constructorii de automobile, domeniu în care operaţiunile de asamblare sunt aproape total computerizate. A apus epoca în care forţa fizică şi greutatea ciocanului erau cele mai importante argumente pentru un muncitor. Acum strunirea instrumentelor informatice, cunoaşterea proceselor de producţie automatizate şi a limbilor de circulaţie internaţională sunt aspectele cele mai căutate de către angajatori.
Stimaţi colegi,
Vi se pare normal faptul că au trecut deja 4 ani şi nu am absorbit mai nimic din fondurile europene alocate României pentru perioada de programare 2014-2020? Îmi place să sper că actualul Guvern va recupera în 2018 tot timpul pierdut şi, mai ales pe componenta capital uman, că instituţiile de învăţământ vor deveni beneficiarii prioritari ai fondurilor europene nerambursabile, dar şi principalii furnizori de formare profesională de înaltă calitate pentru angajatorii români. Altfel, vom ridica în continuare neputincioşi din umeri, neînţelegând de ce marile companii multinaţionale nu mai consideră România atractivă din punct de vedere investiţional.
Nu aş vrea să închei înainte de a vă spune că miercuri, 7 februarie, cu ocazia dezbaterii intitulate "2017, un an pierdut pentru România/2018, soluţii la problemele românilor", cu participarea reprezentanţilor mediului de afaceri, ai sindicatelor şi ai mediului asociativ, organizate de PNL la Palatul Parlamentului, vorbitori din partea celor mai importante asociaţii patronale au atras atenţia că durerea cea mai mare a angajatorilor la acest moment este găsirea "omului potrivit la locul potrivit", prin asta înţelegându-se forţă de muncă superior calificată. În aceste condiţii, este imperios necesar ca Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, liderii coaliţiei aflate la guvernare, premierul Viorica Vasilica Dăncilă şi toţi ceilalţi factorii de decizie din cadrul actualei majorităţi PSD-ALDE să nu se mai ocupe de cu totul alte probleme, să lase de-o parte războaiele cu inamici închipuiţi şi cu "statul paralel" şi să găsească soluţii la una dintre cele mai importante probleme ale economiei româneşti.
Vă mulţumesc!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
