Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
joi 2 februarie 2023 02:40

Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, o emblemă a municipiului nostru

Ansamblul Feudal Curtea Domnească de la Argeș cuprinde doar o mică parte a Curții Domnești de odinioară. Găsim în interiorul său ruinele a două case, spre sud-vest Casa Basarab I, iar spre Nord, Casa lui Neagoe Basarab, o construcție care a beneficiat de facilități demne de un conducător luminat, pivniță de vinuri și baie. Neagoe Basarab a locuit în ambele case în perioada în care venea să verifice construcția Mănăstirii Argeșului. În curte exista și o fântână cu apă radioactivă (s-a dovedit asta la sfârșitul anilor '60) ceea ce ar explica moartea prematură a lui Neagoe și a unor copii ai săi. În pivnițele Casei Basarab I s-au descoperit în anii '20 niște vulturi uriași ceea ce întărește teoria că Țara Românească a avut inițial ca stemă Acvila și nu Corbul.
Biserica Domnească denumită de specialiști Argeș II este construită în stil pur bizantin de cruce greacă înscrisă având straturi alternative de cărămidă și bolovani de râu, soluție tehnică a bizantinilor care asigură o mare rezistență la cutremure. Are un pronaos mic, un naos larg și un altar cu trei absidoide: proscomidiar, altarul propriu-zis și diaconicon. Valoarea excepțională a acestei biserici este dată de pictura de o calitate extraordinară, scoasă la iveală în perioada 1914-1920 de către pictorul restaurator Dumitru Norocea. Pictura este în stilul Renașterii Paleologe.


Renașterea nu putea să se nască în Italia ci în lumea antichității străvechi în care flacăra cunoașterii nu se stinsese odată cu Căderea Romei, adică la Constantinopol. Prototipul acestei picturi este Mănăstirea Chora din Constantinopol. Renașterea Paleologă a avut două școli principale: cea constantinopolitană și cea macedoneană. La Curtea de Argeș, cele două școli se îmbină armonios, împărțind biserica în două. Cu toate acestea, pictura este unitară și aduce noutăți impresionante. În pronaos ies în evidență Deisisul mare (în care Sf. Ioan Botezătorul este înlocuit de Sf. Mare Ierarh Nicolae-patronul Bisercii) aflat pe peretele dinspre naos și deasupra căruia se află o cameră secretă, scena în care Maica Domnului este prezentată la Templul Sfântului Prooroc Zaharia, dar și scena în care același Sfânt îl alege dintre pretendenții la mâna Sfintei Fecioare, pe Iosif cel din stirpea Regelui David.
În naos putem vedea chiar în stânga intrării, tabloul votiv ce ni-i înfățișează pe Vladislav Vlaicu și soția sa Cherana, tablou refăcut la 1827 de Pandelimon Zugravul. Pe peretele dinspre miazănoapte al naosului, în partea dreaptă a ferestrei, atrage atenția o frescă unicat, numită „Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina și a construit turn”, frescă plină de o simbolistică aparte. Puțin mai jos este o inscripție scrisă pe stratul premergător tencuielii care ne atrage atenția că la Câmpulung a murit „Marele Basarab Voivod” în anul 1352.


Lângă pilastrul dinspre nord-est, chiar în fața inscripției despre Basarab au stat în perioada 1396-1894 moaștele Sfintei mucenițe Filotheea (Filofteia) astfel că pe pilastru găsim povestea sa pictată de către Radu și Mihail Zugravul, meșter iscusit de la mijocul secolului al XVIII-lea. Pe latura dinspre altar a pilastrului atrage atenția un cavaler având echipament militar anglo-normand și care a fost înmormântat în fața pilastrului (o dovedește insigna găsită acolo), iar pe fața dinspre perete a aceluiași pilastru întâlnim un sfânt pictat în stil prerenascentist.


În altar se remarcă două scene care pot fi interpretate ca un adevărat dialog veterotestamentar-novotestamentar. Scena de o mare delicatețe în care cele douăsprezece triburi ale lui Israel aduc daruri la cortul mărturiei unde slujesc Moise și Aaron, iar imediat în registrul inferior îl vedem pe Domnul Iisus Hristos în postură duală, cum îi împărtășește pe apostoli cu pâine și vin. În aceste două fresce mari se întâlnesc cele două școli de pictură ale Renașterii Paleologe. Pe peretele de deasupra diaconiconului ne atrage privirea o scenă neobișnuită, cea a rugăciunii din Grădina Ghetsimani. Neobișnuită prin curajul pictorului care total necanonic rupe chenarul frescei și scoate din el piciorul unui apostol dând imaginii perspectivă, o adevărată trecere de la icoană la tablou religios.
Pe peretele de miazăzi trei fresce ies în evidență: „Recensământul lui Quirinius”, care în această formă cu Maica Domnului însărcinată o mai găsim doar la Chora și Kalenici, „Sărutul lui Iuda”, remarcabilă prin tehnica de excepție și „Drumul Crucii”, unicat prin prezența celor doi tâlhari pe drum alături de Domnul Iisus, tâlhari pictați într-o tehnică ce ne duce cu gândul la Michelangelo. În partea dreapta a naosului atrage atenția piatra cu însemne ezoterice (Steaua lui David, Crucea greacă de tip templier, Arborele Vieții, Soarele Cunoașterii etc.) ce adăpostește misteriosul mormânt 10 care a stârnit numeroase controverse. Bazându-se pe pomelnicul Bisericii publicat în 1920 de către Nicolae Iorga, se crede că cel care odihnește acolo este chiar legendarul Radu Negru. De altfel, pe clopotele Bisericii jefuite de germani în 1918 scria „Io Radu Nigru Voivod”. Mormântul de tip sarcofag a fost descoperit intact și a atras atenția prin îmbinarea diademei bizantine cu hainele la modă din Apus (postav venețian purpuriu). Bijuterii numeroase, butoni și nasturi cu însemnele dinastiei noastre asemănătoare cu cele ale Dinastiei de Anjou, celebra pafta de la Curtea de Argeș aflată la MNIR, numeroase mărgăritare și urme de dantelă venețiană.


Ar mai fi de spus că Biserica a fost construită peste una mai veche, de secol al XII-lea, o biserică mai mică, având și ea o arhitectură bizantină-cruce greacă liberă și despre care s-a afirmat că a fost bogat decorată cu multă foiță de aur și pigmenți scumpi, iar pe exterior a fost placată cu ceramică smălțuită în stil niceean. La rândul ei se spune că fusese construită peste o biserică de lemn ce slujise ca sediul al puțin cunoscutei Arhiepiscopii de Argession ce apare în documentele din vremea lui Leon cel Înțelept (886-912).

Sursa: https://visitcurteadearges.ro/

 

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 10 lei, pe trei luni 28 de lei, pe șase luni 54 de lei, iar pe un an 100 de lei.