Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
vineri 12 august 2022 21:29

Constantin Brâncuși – geniul sculpturii moderne universale

Dacă în poezie ne mândrim cu Eminescu, în sculptură ne mândrim cu Brâncuși. Deși a fost comemorat la Muzeul Municipal Curtea de Argeș pe 19 februarie a.c., cu prilejul zilei sale de naștere, iar evenimentul a fost unul foarte bogat, comentat și punctat excepțional în Ziarul Argeș Expres, este bine să ne amintim de Marele Sculptor mai des.
Născut, după cum spuneam, la 19 februarie 1876 la Hobița – Peștișani, jud. Gorj, decedat în Franța, la Paris, pe 16 martie 1957, la vârsta de 81 de ani, a fost ultimul copil (al șaselea) al familiei Radu Nicolae și Maria Brâncuși. A început școala primară în localitatea natală și a continuat apoi la Brădiceni. Între strămoșii mamei sale au fost mai mulți slujitori ai Bisericii, astfel că părinții l-ar fi dorit preot. A deprins meșteșugul sculpturii în lemn de la meșterii populari. Și dacă tot amintesc de această categorie de artiști, gândul îmi zboară la meșterul popular Ioan Rodoș de la Sboghițeștii Nucșoarei, sărbătorit și el de curând, care are în derulare un proiect inedit – sculptarea Arcului de Triumf de la Domnești, care va fi o copie a celui ce a existat odinioară în centrul comunei. Mă gândesc și la meșterul Nicolae Nica din Făgețelul, jud. Olt, cu ale sale celebre „Hore”, căruia i-a fost închinată o casă memorială în localitatea amintită...


Brâncuși a fost influențat de spațiul mioritic, de simplitatea, bunul simț și dragostea pentru natură. Toate acestea și-au pus amprenta asupra operei sale, i-au dat tărie și unicitate. Au urmat mulți ani de ucenicie în atelierele de boiangerie, prăvălii și birturi. La 13 ani era băiat de prăvălie în Craiova. În 1894, la 18 ani, a cioplit o vioară la care a și cântat. La Școala de Arte și Meserii din Craiova a învățat: mecanică, tâmplărie, turnătorie, prelucrarea metalelor, rotărie și sculptura în lemn.
În perioada 1894-1898 a fost bursier, studiind la secția de sculptură în lemn. În tot acest timp, și-a cultivat talentul muzical la Biserica Madona Dudu din Craiova. Brâncuși a fost cel care a modelat și bustul fondatorului școlii, Gheorghe Chițu. Școala din Craiova a fost prima minune a vieții sale.


În 1897 (vacanța de vară) a călătorit la Viena, unde a obținut un Certificat de Capacitate. A venit apoi la București și s-a înscris la Școala Națională de Arte Frumoase. După cursuri, lucra ca spălător de vase la o braserie, pentru a se putea întreține. În această perioadă a obținut medalii pentru diferite sculpturi realizate de mâinile sale: Mențiunea Onorantă pentru „Bustul lui Vitellius”, Medalie de Bronz în 1900, pentru „Capul lui Laocoon”, Medalie de Argint în 1901 pentru un „Studiu”... În 1903 a primit de la București comanda pentru un monument public – „Bustul Generalului Medic Carol Davila”. În 1904 a plecat la Paris pe jos, cu popasuri în Budapesta, Viena, München. La Paris, a lucrat ca ospătar și s-a înscris pentru a continua studiile la Școala de Arte Frumoase, ajutat cu o bursă oferită de Statul Român. Acolo l-a avut ca profesor pe Antonin Mercié. În capitala Franței a realizat în piatră „Sărutul”, care se află astăzi în Cimitirul Montparnasse din Paris.


Brâncuși a finalizat Școala de Arte la vârsta de 30 de ani și a refuzat să lucreze cu Rodin, motivând: „La umbra marilor copaci nu crește decât iarbă”.
Între timp, l-a cunoscut și s-a împrietenit cu Henri Coandă. Acesta din urmă făcea să zboare păsări metalice (avionul cu reacție), în vreme ce sculptorul crea păsări fără aripi, dar, ca și avionul, e înălțau spre ceruri. Brâncuși și-a deschis propriul atelier în centrul Parisului, pe Impasse Ronssin, unde și-a format propriul stil, inspirat din folclorul românesc. Acolo a adus atmosfera de acasă. Tradițiile, graiul, simplitatea țăranului român și farmecul artei populare care i-au umplut copilăria l-au însoțit de-a lungul întregii vieți și s-au făcut vizibile în mare parte din operele sale. Acolo a realizat: „Ansamblul de la Buzău”, „Rugăciunea”, „Cumințenia Pământului”, „Muza adormită”, „Pasărea măiastră”, „Prometeu”.


Despre „Pasărea măiastră”, sculptorul spunea: „Pasărea aceasta reprezintă zborul fără mândrie, fără sfidare și fără orgoliu”.
Din 1915, a realizat și primele sculpturi în lemn: „Cariatide”, „Fiul risipitor”. Un simbol al artei moderne românești este „Domnișoara Pogany”.
A reușit să-și expună lucrările în cele mai cunoscute galerii de artă din Franța, Anglia, America, Elveția și Olanda. În memoria eroilor români căzuți pe front în vremea Primului Război Mondial, a creat prima versiune din lemn a „Coloanei fără sfârșit” (1918). După 19 ani, a realizat monumentul de la Târgu Jiu (1937-1938) și celelalte două lucrări care întregesc ansamblul: „Masa tăcerii” și „Poarta sărutului”.


„Coloana” are 16 elemente, care au fost turnate în septembrie 1937 la Uzinele din Petroșani. A fost realizată din fontă metalizată cu alamă. Brâncuși a lucrat la crearea ei împreună cu inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan și a avut drept model coloanele funerare din sudul României. Practic este o coloană funerară închinată eroilor căzuți în război. Inițial s-a numit „Coloana Recunoștinței fără Sfârșit”.


„Poarta sărutului” este un simbol al iubirii eterne, ca biruința asupra morții. În credința poporului român, poarta înseamnă nașterea, căsătoria, ultimul drum, un ciclu ce reprezintă viața. Motivul sărutului este reprezentat printr-un cerc tăiat în două pe mijloc. „Poarta” are 7 metri înălțime și a fost finalizată în septembrie 1938.
„Masa tăcerii” reprezintă masa de dinaintea bătăliei. Scaunele, în formă de clepsidră, simbolizează timpul. Întregul ansamblu de la Târgu Jiu simbolizează liniștea și pacea universală. Inaugurarea sa, de la 26 octombrie 1938, a presupus o ceremonie impresionantă.


Brâncuși a creat în total 204 lucrări, care au fost expuse în toată lumea. În țară, pe Brâncuși îl regăsim la Târgu Jiu, Craiova, Buzău și București, în doar câteva lucrări.
Departe de țara pe care a iubit-o, întristat că nu s-a putut întoarce, ca orice bun creștin, înainte de a părăsi această lume, s-a spovedit și s-a împărtășit, prin Arhiepiscopul Teofil Ionescu, slujitor al Bisericii Ortodoxe din Paris. La 16 martie 1957, dimineața, se stingea în acel oraș. A fost înmormântat 3 zile mai târziu, la Cimitirul Montparnasse.
Simțindu-și sfârșitul aproape, și-a petrecut ultimele zile în atelierul său. Medicii nu mai puteau face nimic pentru el... „Țăranul demiurg” a lăsat omenirii o operă de geniu. Și-a tras seva din folclor, acest inepuizabil izvor de apă vie. A realizat sculptură clasică și a contribuit la debutul artei moderne. Deopotrivă cetățean român și francez, Brâncuși aparține umanității.

 

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.