Argesexpres.ro - Stiri Curtea de Arges
Fondat în 1999
vineri 1 iulie 2022 10:58

Mănăstirea Rupestră Sf. Dimitrie Basarabov - pios omagiu - Satul Basarabov

Vechiul sat Basarabov își avea vatra mai spre de Dunăre. Actualul sat bulgar Basarabov este situat la 3-4 km de Dunăre, în proximitatea Ivanovo și aproape de peștera unde s-a nevoit Sf. Dimitrie cel Nou (Sf. Dimitrie Basarabov). Localitatea se află la aproximativ 80 km de București. Se trece Dunărea pe la Giurgiu. Se ajunge în orașul Ruse; de aici, mai sunt 10 km până în satul bulgar așezat în frumoasa vale a Râului Lom. Mănăstirea Rupestră Sf. Dimitrie Basarabov este săpată în stâncile de calcar. Aici au locuit călugării isihaști. Este singura mănăstire săpată în stâncă, din Bulgaria, care e încă locuită.


Țarina Teodora Basarab (cuv. Teofana Basarab)
Terenul acestei mănăstiri a aparținut voievodului valah Ioan Basarab, întemeietorul primei dinastii voievodale din Țara Românească. Una dintre cele două fiice, Teodora (cealaltă fiica este Ruxandra; are și un băiat, Nicolae Alexandru) a fost prima soție a țarului Ivan Alexandru. Aceștia s-au căsătorit în 1323. Țarina Teodora Basarab este ctitorul mănăstirii, chiar înainte de întemeierea Țării Românești. A rămas în istorie drept o persoană cultă, religioasă, care și-a iubit deopotrivă patria natală și pe cea adoptivă, dar și pe locuitorii celor două țări, având atribute dominante precum înțelepciunea și bunătatea.


La Loveci (Ivan Alexandru a fost inițial despot de Loveci), Teodora, fosta Basarab, creează o adevărată școală de cultură bulgară „unde se traduc și se copiază manuscrise de la Muntele Athos, de la curtea bizantină (multe dintre ele sunt în mari biblioteci și muzee ale lumii)”.
În 1330, după moartea lui Mihail Șișman, Ivan Alexandru devine țar și Teodora - țărină. În 1347, Teodora Basarab este obligată să plece de la Curte, iar țarul se recăsătorește cu evreica Sara, pe care o botează ortodox Teodora, pentru a le arunca „praf în ochi” contemporanilor și istoriei și a da impresia că este vorba despre aceeași Teodora Basarab.


Aceste amănunte le-am aflat din cartea preotului (profesor, doctor, academician) Alexandru Stănciulescu - Bârda: „Viața Cuvioasei Teofana Basarab”, Ed. „Cuget Românesc”, Bârda, 2020, ed. I (cu binecuvântarea Preasfințitului Episcop Nicodim al Episcopiei Severinului și Strehaiei), tipărită pentru a sprijini canonizarea acesteia, „o floare de o rară curățenie sufletească” (pag. 7). Cartea scoate în evidență „superioritatea de caracter și tăria credinței în Dumnezeu” (pag. 7).


Teodora Basarab se călugărește sub numele de Teofana. Maica Teofana moare în 1362. „Pe Domniță Teodora Basarab, devenită mai apoi Maica Teofana, o vedem ca pe o altă Ana Iui Manole, pe care nu soțul, ci tatăl ei o zidește la temelia statului român”, spune pr. Al. Stănciulescu - Bârda în volumul „Viața Cuvioasei Teoafna Basarab” (pag. 14). El continuă: „O femeie umilită, persecutată de propriul soț, cu un copil otrăvit de a doua soție a soțului ei, alungată de la Curte și obligată să se călugarească, ea , Împărăteasa țării. Tăcerea și supunerea ei... o autojertfire în folosul păcii, a echilibrului politic, în folosul neamului său” (pag.14).


La doi ani de când cartea părintelui Alexandru Stănciulescu - Bârda a văzut lumina tiparului, Teofana Basarab a fost trecută în rândul sfinților, canonizată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la data de 21 mai 2022, și are stabilită pentru prăznuire ziua de 28 octombrie. Acum, moaștele Cuvioasei Teofana Basarab sunt la Mănăstirea Albotina. Pe 19 mai anul acesta, părintele Alexandru Stănciulescu - Bârda a fost la Vidin, invitat de Comunitatea Românilor din Bulgaria (Asociație). I s-au făcut Sfânta Liturghie și Parastas în limba română. O parte dintre cei prezenți aveau lacrimi în ochi, fiindcă de 600 de ani nu s-a mai ținut acolo slujba în limba română. Toți cei prezenți au primit cartea, ca donație a Starețului de la Mănăstirea Lainici. Bulgarii îi spun „domnița noastră”.


Preotul, autorul cărții, este chemat să prezinte cartea în diverse localități din țară, această lucrare fiind interesantă și utilă pentru preoți, studenți Ia teologie și credincioși, dar având valoare și din punct de vedere istoric. Vlădica Nestor (pag. 8) i-a încredințat tema dedicata Cuvioasei Teofana Basarab, fiica lui Basarab l întemeietorul Țării Românești, cu sarcina să continue această cercetare. După o muncă titanică, preotul Alexandru Stănciulescu - Bârda reușește să publice cartea și se izbutește apoi canonizarea Sfintei Cuvioase Teofana Basarab de către Biserica Ortodoxă Română, așa cum și-a dorit Mitropolitul Nestor când i-a spus: „Primește acest odor de la mine, părinte Alexandre, și nu lăsa pe Cuvioasă Teofana să moară a două oară. Bulgarii o au trecută în calendar în rândul sfinților, luptă-te și sfinția ta, ca să fie înscrisă și în calendarul nostru!”.

Sfântul Dimitrie Basarabov
În secolul al VII —lea, în Mănăstirea Basarabov s-a nevoit Sfântul Dimitrie Basarabov, născut în satul Basarabov, unde a fost pastor de vite. Primea pentru munca sa numai pâine și sare și doar de Ia oamenii înstăriți lua aceste produse. Mai târziu, s-a călugărit în Mănăstirea lui Basarab l, de la marginea satului. Tradiția spune că, după moarte, moaștele sale străluceau în apa Lomului, unde fuseseră aruncate de către turci, care îl dezgropaseră sperând să găsească comori. După descoperire, moaștele au fost luate pentru a fi duse la Ruse, dar boii s-au oprit în față casei părintești a Sfântului. În timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774, sfintele sale moaște au fost transportate la București de generalul rus Petru Saltikox și așezate în Catedrala „Sf. Părinți Constantin și Elena” (Patriarhie). Biserica Ortodoxă Română îl sărbătorește la 27 octombrie.

Biserica actuală din peștera Dimitrie Basarabov
A fost construită în 1865 cu ajutoare din România. Este compusă din Bisericuța zidită în peștera Sfântului Cuvios Dimitrie și câteva chilii săpate în stâncile din apropiere. În secolul al XV-Iea, în registrele de taxe ale Imperiului Otoman sunt descrise proprietățile deținute în vechime de liderul Valah Ivanko Basarab, socrul țarului Ivan Alexandru. Localitatea Basarabov și Mănăstirea Basarabov au fost arse și jefuite în anii 1877-1878, în timpul războiului ruso-româno-turc. Apoi Mănăstirea a fost refăcută.
Odată intrat pe poartă, pelerinul este întâmpinat de o bisericuță. În stânga, la poalele muntelui, sunt chilii (două camere și o sala de mese) și se urcă mai multe trepte până cea a Sfântului, transformată în biserica - în dreapta - și în pangar - în stânga. O icoană de mari dimensiuni îl înfățișează pe Sfântul stand în picioare. De jur-împrejur sunt 10 scene din viața sa, cu minunile și faptele sale deosebite. Icoana păstrează o inscripție în limba română, redactată cu litere chirilice, și una în limba greacă. În partea dreaptă a scărilor este o altă chilie, loc de înmormântare al părintelui călugăr Hrisant (cel care a venit aici în 1937 și a reabilitat așezământul).

Pin It

Economiseşte timp şi bani abonându-te la  la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!

Abonamentul pe o lună costă 15 lei, pe trei luni 42 de lei, pe șase luni 80 de lei, iar pe un an 150 de lei.