O plantaţie de căpşun
Cultivat pe suprafeţe mici, de câţiva metri pătraţi, căpşunul aduce în orice gospodărie satisfacţii deosebite, deoarece căpşunele sunt printre primele fructe ce apar la începutul verii, sunt apetisante şi bogate în principii nutritive. Dacă se cultivă pe suprafeţe mai mari, de 200-300 metri pătraţi, căpşunele valorificate pe piaţă aduc importante venituri băneşti.
Înmulţirea căşunilor se face prin stoloni – acele plăntuţe mici care se formează în jurul unei tufe de căpşun dintr-o plantaţie mai veche. Un stolon bun de plantat trebuie să aibă 4-5 frunze, un mugure central sănătos, precum şi rădăcini cât mai lungi, de culoare albicioasă. Înainte de plantare stolonii se fasonează, îndepărtându-se frunzele uscate. La frunzele sănătoase se îndepărtează limbul, rămânând numai peţiolul (codiţa frunzei) şi frunzuliţele în mijlocul stolonului. Rădăcinile nu se fasonează decât când depăşesc 15-16 cm. După fasonare, rădăcinile stolonului se mocirlesc într-un amestec de pământ galben (lut), baligă de vită şi apă.
Plantarea căpşunilor se poate face toamna, până la 15-18 octombrie, primăvara devreme (martie-aprilie) şi în luna august. Se recomandă să se planteze stoloni de calitate, procuraţi de la o pepinieră cunoscută. Căpşunii plantaţi din toamnă încep să rodească încă din primul an de plantare. Pentru cultivarea căpşunului sunt preferate solurile cu textură luto-nisipoasă, lutoasă sau argilo-nisipoasă, pe terenuri unde nu bălteşte apa. Locul ales se sapă cu hârleţul, la o adâncime de 30-35 cm şi se mărunţeşte „grădinăreşte”. Înainte de săpat se împrăştie uniform 2-3 kg bălegar putrezit pentru fiecare metru pătrat. Plantarea stolonilor se face în gropiţe adânci de 8-12 cm, care se fac cu un plantator sau cu mâna. Pe suprafeţe mici, distanţele de plantare sunt de 50 cm între rânduri şi 30 cm între plante pe rând, iar în cazul plantaţiilor pe suprafeţe mari, care se vor lucra mecanizat, distanţele de plantare pot fi 70/25 cm. Pentru reuşita plantării este important ca muguraşul central să rămână la suprafaţa solului. Imediat după plantare, stolonii se udă pentru asigurarea prinderii. Ca o măsură de protecţie împotriva gerului, înainte de sosirea iernii, este bine ca pe rândul de plante să se pună un strat subţire de gunoi mărunţit care să reţină zăpada. Acest material de protecţie contra gerurilor se adună în primăvară şi se scoate din cultură.
În primăvară, principalele lucrări de îngrijire sunt: menţinerea solului curat de buruieni prin plivit şi aplicarea a două-trei praşile înainte de înflorit; aplicarea îngrăşămintelor organice (bălegar bine putrezit) în cantitate de 2-3 kg la un metru pătrat sau îngrăşăminte complexe – 30 grame la un metru pătrat, dacă nu s-au aplicat în toamnă; irigarea culturii pe vreme secetoasă. Pe timpul verii, cultura se întreţine curată de buruieni şi se îndepărtează stolonii în mod repetat, înainte ca aceştia să se înrădăcineze. Pentru obţinerea stolonilor în vederea plantării va exista o porţiune special amenajată. Cultura de căpşun durează mai mulţi ani şi nu prezintă fenomenul de peridiocitate de rodire.
