Curtea de Argeş, din nou în atenţia lumii: Regele e grav bolnav
Vestea că Regele Mihai, care are 94 ani, se află în stare gravă, a trezit multe reacţii din partea cetăţenilor. Informaţia a fost furnizată chiar de familia regală. Conform declaraţiilor oficiale, acesta a luat decizia de a se retrage din viaţa publică, după ce a fost operat şi diagnosticat cu leucemie cronică şi cancer de piele metastazant. Joi, muncitorii lucrau de zor la Necropola Regală de la Curtea de Argeş, acolo unde ar urma ca Mihai să fie înmormântat. Termenul de finalizare al lucrărilor este octombrie 2016, dar timpul nu mai are răbdare.
Pregătiri în Necropola Regală
La Mănăstirea Curtea de Argeş se construieşte o Necropolă Regală în care are loc de veci pregătit şi Regele Mihai. Iniţial, atunci când a fost construită Mănăstirea de la Curtea de Argeş, regele Carol a decis că acela va fi locul de veci al lui şi al urmaşilor săi. În interiorul bisericii se află acum, sub lespezi de marmură, patru morminte: al lui Carol I, Elisabeta, Ferdinand şi Maria, nemaifiind spaţiu şi pentru alte locuri de veci. În 2003, când au fost aduse în ţară rămăşiţele pământeşti ale lui Carol al II-lea, acestea au fost puse într-o criptă amenajată în paraclisul mănăstirii din parc. "Carol I a fost cel care a ales Curtea de Argeş ca loc de îngropăciune", ne-a spus Nicolae Savu, regalist şi istoric. "Dacă vreţi să ştiţi ce a însemnat regalitatea în România după anul 1945, trebuie să ştiţi că portretele regelui Carol şi al reginei Elisabeta au fost acoperite cu o pânză grena până în 1968, ca lumea să nu le vadă şi să nu se ştie cine se află dedesubt. Regalitatea a însemnat o uitare completă impusă cu frica de către comunişti". Nicolae Savu crede că Regele Mihai are un loc aparte în istoria poporului nostru. "Mihai este salvatorul nostru. A făcut ca România să nu devină cea de-a 16-a republică sovietică".
Construcţia Necropolei Regale are 36 metri lăţime în zona faţadei, iar înălţimea turlei centrale este de 21 metri. La intrare s-a construit un spaţiu destinat necropolei regale, unde sunt proiectate 16 morminte pentru membrii familiei regale. Ultimele date arată că peste 60% din construcţie este finalizată. "Actuala Necropolă Regală vrea să arate structura bizantină a bisericii noastre, a familiei regale care, începând cu Ferdinand şi Maria, sunt ortodocşi", ne-a spus Ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal. "Şi cărămida este specială. Dacă ne uităm la ea, ne ducem cu gândul la reşedinţa regală din spatele Mănăstirii. De asemenea, a fost folosită la forturile din jurul Bucureştiului, având o rezistenţă mai mare. Arhitectura Necropolei Regale este inspirată din cea a Bisericii Domneşti", a mai spus Dumitrache.
Statul a finanţat lucrările
În 2010, la solicitarea familiei regale, Arhiepiscopia Argeşului a început construcţia unui lăcaş de cult care să poată adăposti şi mormântul Regelui Mihai, atunci când acesta va părăsi această lume. Finanţarea lucrărilor de construcţie a fost asigurată din bugetul statului - două milioane de lei au fost date prin hotărâre de Guvern. Alte sume au fost strânse din donaţii, iar Casa Regală a României a contribuit cu realizarea proiectului.
