Mii de argeşeni trăiesc din ajutor social

Written by Luana ARSENE on 13 Aprilie 2021.

Lună de lună, peste 170.000 de români aşteaptă poştaşul să le aducă singura sursă de venit. Ei sunt asistaţii social, beneficiari ai venitului minim garantat. Potrivit statisticilor, cea mai recentă raportare, din luna noiembrie 2020, arată că în această situaţie sunt 173.636 de români. Legea 416/2001 prevede că familiile şi persoanele singure din România au dreptul să primească această formă de asistenţă socială, iar nivelul lunar al venitului este raportat la indicatorul social de referinţă. La nivelul lunii noiembrie 2020, statul român plătea 45.952.927 de lei pentru beneficiarii de venit minim garantat. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, judeţele aflate pe primele locuri în privinţa numărului de beneficiari erau Dolj (10.786), Bacău (9.501) şi Buzău (9.290), iar cei mai puţini beneficiari ai venitului minim garantat erau în Bucureşti (237) şi Ilfov (1.027). O mare parte dintre ei sunt persoane tinere care ar putea sa muncească, însă aleg să nu o facă, atât timp cât lună de lună primesc bani de la stat. Unii se folosesc de scuza că nu au şcoală şi nimeni nu-i angajează, alţii pur şi simplu nu vor să se califice şi nu au muncit nici măcar o zi în viaţa lor. Pentru a primi ajutorul social, legea îi obligă totuşi să presteze muncă în folosul comunităţii. Pentru persoanele apte de muncă, este stabilit un anumit număr de ore, în funcţie de venitul primit. Primarii îi solicită pe aceştia pentru diferite activităţi de salubrizare, întreţinere spaţii verzi sau sprijinirea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă. Până acum câţiva ani, legea oferea portiţe leneşilor. Unii făceau uz de dreptul de a refuza locul de muncă oferit, de trei ori, potrivit legii. Alţii, aduceau adeverinţe de la medicul de familie pentru boli "închipuite" pentru a scăpa de orele de muncă în folosul comunităţii. Din 2018, legea a fost modificată. Astfel, cei care refuză o singură dată un loc de muncă oferit sau un curs de calificare, pierd ajutorul social şi mai pot aplica pentru această formă de asistenţă socială abia peste 12 luni. Mai mult, de la momentul modificării legislaţiei, autorităţile au început controale periodice pentru verificarea documentelor justificative aduse de beneficiari pentru a nu presta muncă, respectiv adeverinţele medicale. În primă fază, de la o lună la alta, în fiecare judeţ, numărul beneficiarilor scădea şi cu câteva sute. La finalul anului 2020, autorităţile au decis majorarea ajutoarelor sociale. Creşterea nu va fi spectaculoasă imediat, ci se va face etapizat. Astfel, indicatorul social de referinţă va creşte anual până va ajunge la 1.200 de lei. La 1 ianuarie 2021 a fost stabilit la 780 lei. De la 1 ianuarie 2022 va ajunge la 990 lei şi la 1 ianuarie 2023 va atinge 1.200 lei.

Ajutoarele sociale reprezintă pentru mii de argeşeni singura sursă de venit, fie că vorbim despre oameni care pur şi simplu nu pot sau nu au unde să muncească, fie de persoane cărora nu le place munca. Pentru luna februarie 2021, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Argeş a virat 2.304.721 lei în contul drepturilor acordate în baza Legii 416 privind venitul minim garantat sau pentru achitarea alocaţiilor pentru susţinerea familiei. Astfel, 5.606 argeşeni se regăsesc pe lista beneficiarilor de venit minim garantat, cu 270 mai mulţi decât în februarie 2020, şi alţi 5.075 primesc alocaţii pentru susţinerea familiei (faţă de 4.991, anul trecut). Cei mai mulţi beneficiari de ajutoare sociale sunt în comunele Valea Mare Pravăţ (265), Mălureni (220), Mihăeşti (195), Hârtieşti (184) şi Berevoeşti (175), în vreme ce fruntaşe la acordarea de alocaţii pentru susţinerea familiei sunt Călineşti (205), Valea Mare Pravăţ (191), Mălureni (160), Ţiţeşti (157) şi Bughea de Sus (137).