Sezonul gripal ar putea începe de abia în ianuarie
Sezonul gripal va începe în ianuarie şi va avea intensificări în februarie-martie. Măsurile individuale de protecţie în contextul Covid au determinat întârzierea sezonului gripal. Alexandru Rafila a explicat că nici în România, dar nici în Europa nu există cazuri de suprapuneri de cazuri gripă/coronavirus. "Este o întârziere a sezonului gripal în acest moment, din fericire. Acest lucru se datorează în bună măsură protecţiei individuale, ceea ce a adus la diminuarea circulaţiei virusului gripal. O circulaţie mai intensă a virusului gripal probabil că va fi undeva în luna ianuarie, după părerea mea", a declarat Rafila. Conform acestuia, sezonul gripal poate să înceapă în ianuarie şi ar putea avea intensificări în februarie-martie. În septembrie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că scăderea cazurilor de gripă e un fenomen global. Desigur, există numeroase posibile explicaţii, inclusiv faptul că oamenii nu mai ajung la spital şi nu se mai testează pentru gripă. Dar mulţi experţi cred principalele motive sunt distanţarea fizică şi igiena mai riguroasă. Omenirea nu a trăit întotdeauna cu gripa. Se crede că a ajuns la oameni de la primele păsări domesticite în urmă cu aproximativ 10.000 de ani. Timp de mii de ani, gripa a existat doar în "Lumea Veche", înainte să ajungă în America odată cu primii colonizatori europeni, care au adus cu ei şi alte boli, inclusiv variolă, rujeolă, ciumă bubonică, malarie, lepră, varicelă, oreion, tifos, holeră, difterie şi febră galbenă. Niciunul dintre aceşti agenţi patogeni nu a fost eliminat definitiv până la 8 mai 1980, când OMS a declarat oficial eradicarea variolei. Singurul alt virus care fost eradicat de atunci este SARS. Primul efort s-a bazat pe vaccinare - şi al doilea pe urmărirea contactelor. Din păcate, niciuna dintre abordări nu este aplicabilă în prezent gripei. Marea problemă cu virusul gripal este că are mutaţii. Virusul evoluează întotdeauna, astfel încât sistemul nostru imunitar nu este niciodată capabil să-l recunoască pentru mult timp. Acest lucru înseamnă că putem fi infectaţi din nou şi din nou. După o estimare, gripa afectează până la 10% din populaţia globală în fiecare an. Acest lucru înseamnă că doar distanţarea socială are şanse foarte mici să împingă gripa la dispariţie. Mai mult, chiar dacă am putea elimina virusul în întregime din lumea dezvoltată, din moment ce ne lipseşte imunitatea pe termen lung, nu ar fi nevoie decât de un singur caz pentru ca virusul să revină în forţă. Datorită ritmului în care evoluează gripa, vaccinurile actuale protejează de obicei oamenii doar în jur de şase luni. Pentru a păcăli sistemul imunitar, virusul se bazează mai ales pe "schimbarea antigenică" - o acumulare treptată de mutaţii care afectează capul unei particule virale - partea recunoscută de obicei de sistemul imunitar - şi în cele din urmă o schimbă suficient de mult încât să nu mai poată fi indentificată ca ameninţare. Această schimbare are loc de obicei în timpul iernii...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
