Editorial LA ŢINTĂ, de Doru Bobi Lumini şi umbre la Curtea de Argeş
În luna lui Cuptor, urbea Basarabilor a trăit sub semnul sportului alb. Cu tot respectul faţă de altele care se vor metropole, capitala tenisului juvenil internaţional aici a fost, pe strada Barajului! Şi asta pentru că între 16 şi 31 iulie, pe zgura argeşeană au jucat aproape două sute de tineri sportivi care bat la porţile afirmării. Vitality Open Tour, turneu Futures de 10.000 dolari, Argeş Cup şi grupa de calificare la Campionatul European al fetelor sub 16 ani sunt argumente de nerespins pentru contestatari. Reuşita de excepţie pentru un oraş atât de mic, obţinută numai în cinci ani de zile, ca o recunoaştere a meritelor unei echipe coordonate de Ioan Cozma, reprezentantul sponsorului principal, Dr. Oetker România, merită tot respectul autorităţilor şi al concitadinilor. Şi asta pentru că a pus Curtea de Argeş pe harta internaţională a acestui sport scump şi exclusivist, devenit extraordinar de popular oriunde în lume. Numai că autorităţile locale au lipsit nemotivat de la toate aceste evenimente, de parcă s-ar fi ascuns de mascaţii care au "săltat" un prim lot de concitadini acuzaţi de acte ce fac obiectul cercetărilor declanşate de către procurorii DNA încă de acum câţiva ani de zile. Despre truismul traiului în contemporaneitatea unei lumi paradoxale, nu mai are rost să discutăm. Poate doar despre impoliteţe, căci am avut nişte oaspeţi străini care, probabil că aşteptau să audă că sunt bineveniţi în casa noastră, aşa cum se întâmpla la începutul epopeii organizării acestor competiţii în fosta capitală a Ţării Româneşti din epoca medievală. Din păcate, a fost ceva de genul "Vino pe la mine, că' eu sunt plecat în concediu, ca să vânez ţânţari prin nu ştiu ce deltă, să-mi plimb ori să-mi ud chiloţeii tanga în apă sărată sau să escaladez muntele lui Venus, la Afrodita". Situaţia este cu atât mai jenantă cu cât s-ar putea motiva prin faptul că 2015 nu e an electoral şi că, oricum, de la baza de tenis nu se adună un număr de voturi care să justifice osteneala înfruntării caniculei, cât timp nu ai măcar siguranţa că fetele alea tinere s-ar lăsa pupate ca babele de pe ultimele uliţe ale satului nostru cocoşat de titluri contestabile. Legitim este să ne întrebăm dacă oraşul ăsta mai este condus de cei aleşi sau de cine se nimereşte. Consilierii locali de ieri şi de azi au fost şi ei de nevăzut. Celor care "au pus talpa" la acordarea terenului pentru amenajarea bazei le-am putea înţelege jena după ce dansau pe muzica intereselor altora şi realitatea i-a contrazis, făcându-i KO. Dar ei şi cei care le-au urmat în legislativ puteau veni măcar din curiozitate, ca să vadă ce minunăţii au apărut pe fostul maidan cu scaieţi, pe unde hălăduiau acum câţiva ani câinii fără stăpân şi unde, până vineri seara, târziu, fluturau pe catarge opt drapelele naţionale. Spun asta cu tristeţe, dar obligat de faptul că un rapsod popular ca Graţian Bădescu a avut asemenea curiozitate şi s-a declarat entuziasmat de ceea ce a văzut, spunând că - spre ruşinea lui - habar n-avea că ar exista aşa ceva la Curtea de Argeş. Sigur că n-au lipsit oameni care au afinităţi cu sportul, precum Dan Ilea, Nichita Sandu, Mihai Badea, profesorii Adrian Gobej, Ştefan Megheş şi alţi oameni care n-au obişnuinţa să meargă în safari - după voturi.
Dacă luna iulie s-a despărţit de argeşeni la lumina reflectoarelor de pe arena centrală de la baza sportivă, luna august a fost întâmpinată cu braţele deschise prin regalul recitalurilor muzicale urmărite cu religiozitate în curtea mănăstirii, vestită peste şapte hotare din lumea asta largă. Spectacolul oferit de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a fost, fără îndoială, un dar oferit sufletelor care se voiau mai aproape de Dumnezeu într-un loc înzestrat cu o magie greu de descifrat. Sigur că printre spectatori s-au strecurat, ca de obicei, şi snobi care voiau neapărat să fie văzuţi, admiraţi şi invidiaţi, ascunzând cu grijă adevărul că ei vibrau mai degrabă la manele de genul "C-aşa vor fetele toate...". Personal nu cred că prezenţa sau absenţa unor vipuleţi ofiliţi de caniculă sau de alte pământeşti păcate ori boli ar putea să bage-n anonimatul beznei ceea ce este bine făcut spre bucuria celor ce se tem de ziua de mâine şi nici nu se pot gândi mai departe, spre cea de poimâine. Şi asta pentru că în mentalitatea lor sănătoasă de oameni păţiţi, viaţa merge înainte chiar mai bine fără cei care le-au înşelat aşteptările. Iar dacă păcălicii de ieri, în trufia lor, n-au înţeles că riscă să fie păcăliţii de mâine ai viitoarelor alegeri, cu atât mai rău pentru ei!
