Editorial LA ŢINTĂ, de Doru Bobi Ţara violatorilor
Asta pare să fi devenit România noastră. Trist, dar adevărat, nenorociţii au reuşit, cu complicitatea împărţitorilor de dreptate, să se plaseze deasupra legilor. În această vară fierbinte, scandalurile iscate de nişte animale care se pretind a ne fi semeni au ridicat tensiunea oricărui cetăţean onest. Acesta nu se mai poate simţi în siguranţă cât timp sunt lăsaţi ticăloşii în libertate. Şi nu mă refer strict la cazul fetei violate la Vaslui de şapte bestii, care se mai şi laudă cu abominabila faptă comisă în grup, pentru că se regăsesc şi altele similare pe la Giurgiu ori prin Oltenia. De neînţeles este şi solidarizarea cu infractorii a unor membri din comunităţile locale, care le ameninţă pe jurnaliste că le vor viola, ca să se înveţe minte şi să nu le mai facă de râs localitatea. Şi asta în timp ce de faţă sunt poliţişti care asistă impasibili la spectacol, amuzându-se probabil în sinea lor de situaţie. Şi-atunci, legitim este să ne întrebăm fiecare, dacă ăştia pot fi apărători ai ordinii şi liniştii publice sau doar nişte căpuşe care încasează nemeritat nişte salarii babane, comparativ cu cele de care beneficiază majoritatea celor ce aşteaptă legitim, din partea lor, dacă tot îi plătesc, pază şi protecţie. Scuza cu vina victimei care - chipurile! - i-ar fi provocat pe violatori, nu ţine, dacă e să judecăm strict în raport cu numărul: ei şapte, ea singură! În mintea judecătorilor care i-au lăsat pe făptaşi în libertate, probabil că ea era violatoarea, nimfomana, nenorocita, nu fătălăii ăia care au profitat de superioritatea numerică pentru a-şi satisface poftele animalice, dând palmelor proprii scutire de bătături pentru o zi. La fel de condamnat ca şi judecătorii este şi realizatorul TV care a expus-o pe victimă ostracizării publice, pentru a-şi potoli foamea de rating. I-am auzit pe mulţi oameni în ultimele zile punând semnul egalului între el şi violatori, pentru că i-au înşelat fetei încrederea, ca ultimul politician mitoman. Într-o ţară normală, un asemenea individ ar fi fost trimis la sapă, interzicându-i-se să-şi mai rânjească fasolea pe micul ecran. Inutil să ne mai întrebăm cum ar fi procedat dacă unul dintre copiii lui ar fi fost victimă a acelor violatori. Cum s-ar mai fi uitat în ochii nevestei, chiar că nu mai interesează pe cineva...
Ipoteza este valabilă şi pentru judecătorii care i-au lăsat în libertate pe violatorii de acum sau de altă dată, pe pedofili sau pe alţi onaniştii cuprinşi de amoc, cărora li s-a pus pata să fie şi ei odată-n viaţă macho. Din fericire, în zona Curtea de Argeş am fost scutiţi în ultimii ani de cazuri de violatori de fete, femei sau de babe ori copii. Însă, vajnicii noştri poliţişti se luptă din greu cu violatorii de buget, evazioniştii fiscali. Comunicatele de presă emise abundă de "realizărilii de escepţie" - prinderea în flagrant a unor mari criminali economici, care vindeau cinci pâini, trei plăcinte şi două ştrudele, confiscate operativ - sau de a vânzării a trei porci de către un tip de la Bascov, care nu poseda documentele prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară în vigoare. "Infractorul" a fost încadrat în articolul potrivit din lege şi amendat drastic de băieţii de la Compartimentul Siguranţă Publică şi Patrulare. Mărturisesc că eu habar n-aveam - ca simplu cetăţean naiv ce sunt - că Poliţia Curtea de Argeş ar avea asemenea structură. Acum, dacă tot am aflat că există există şi aşa ceva, nu mă pot opri să nu mă întreb pe unde-or fi patrulând "băieţii" în nopţile în care cetăţenii din cartiere nu se pot odihni din cauza muzicii date la maxim pe la terase, până pe la orele 3 sau 4 ale dimineţii. Un comisar şef îmi explica faptul că pentru Ordinea Publică ar conta prioritar prevederile din Legea 61/1991. Păcat că subordonaţii îl contrazic prin atitudinea faţă de serviciu, violându-i şi dumnealui şi nouă încrederea în capacitatea de a-şi îndeplini îndatoririle funcţionale şi meritând pe deplin calificativul intraductibil de O.P. Faptul că justiţia a reuşit, după lupte seculare, să-l condamne pe torţionarul Alexandru Vişinescu şi că magistraţii miloşi cu violatorii au ajuns să fie cercetaţi, îmi conservă speranţa că lucrurile pot intra pe făgaşul normal. Condiţia de bază este să ne scăpăm de incompetenţi şi puturoşi, de încasatorii de salarii nemeritate şi înlocuirea lor cu cei dispuşi să aplice legea, de la cel cu barba sură, până la cel cu ţâţa-n gură. Nemţii au făcut o adevărată religie din ordine şi disciplină după ce au ajuns cel mai amendat popor din lume. Nu credeţi că avem nevoie şi noi de convingere prin constrângere, ca să operăm cancerul corupţiei şi violarea încrederii, recâştigându-ne dreptul la onoare?...
