Editorial LA ŢINTĂ, de Doru Bobi Iresponsabilitate criminală
Aşa aş caracteriza eu atitudinea unora dintre profesorii care au corectat lucrările la Evaluarea Naţională şi la Bacalaureat. Diferenţele apărute după contestaţii între notările iniţiale şi cele finale au depăşit un punct şi, pe alocuri, au tins spre două. În condiţii obişnuite, o astfel de superficialitate ar fi trecut poate neobservată de cei scârbiţi de atâtea măgării. Cei cărora li s-a aplecat să fie îngăduitori, poate că i-ar fi înjurat scrâşnit şi s-ar fi lăsat păgubiţi şi de câteva şuturi în părţile nevăzute de soare ale nesimţiţilor care-şi bătuseră joc de viitorul copiilor lor. N-o să mai pomenesc ceva despre părinţii acelui adolescent care s-a aruncat în faţa trenului, după ce media obţinută la Bac era mai mică de 8, cât îi trebuia lui pentru a pleca să studieze jurnalismul în Anglia. Bietul de el n-a mai avut răbdare să aştepte soluţionarea contestaţiei şi rezultatul final, care aducea o notare superioară celei care-l împinsese spre sinucidere...
Oameni buni, asta este realitatea zilelor noastre şi nu tâmpeniile de telenovele după care se dau în vânt "amorelele simţitoare" din mileniul trei! Nu vreau să mă substitui instanţelor de judecată, dar îi provoc pe cei care-şi îndeplinesc menirea cu respect faţă de profesiunea pe care şi-au ales-o să funcţioneze ca instanţe morale pentru cei ce le fac casta de râs. Altfel îi vor da dreptate fostului preşedinte Traian Băsescu, acela care susţinea că învăţământul românesc produce tâmpiţi. Ca unul care a avut învăţători şi profesori dedicaţi meseriei, de la care a învăţat ceea ce trebuia la timpul potrivit, mi-e greu să dau cu piatra într-un grup profesional pe care l-am respectat - cu excepţiile de rigoare - ca pe părinţii mei. Dar nu pot trece indiferent pe lângă exemplarele mercantile care făceau şi pe timpul lui Ceauşescu o afacere din meseria lor. Personal n-am fost unul dintre cei care le-a plâns de milă tuturor dascălilor pentru că ar fi prost plătiţi. Ca orice pădure, şi tagma asta are uscăturile ei, de care ar trebui să se scape. Şi când spun asta, mă refer atât la catastrofele care au căutat o slujbă curată şi destul de bine plătită - judecând sub raportul a ceea ce puteau oferi în plan educaţional copiilor, din gaura neagră a neştiinţei lor. Şi spun asta după ce am cunoscut destule exemplare agramate care au în CV experienţe la catedră şi care, în plan cultural, sunt pierdute în spaţiu pentru că n-au pregătirea de a folosi o busolă, iar dacă li s-ar da azimutul, ar fi în stare să-l acţioneze în instanţă pe inconştientul care - chipurile! - astfel le-ar jigni. Specimenele astea au pretenţia de a-i învăţa pe alţii ceea ce ei n-au avut vreodată habar. Nu vreau să pomenesc nici despre tembelii care iau şpagă sau pretind favoruri sexuale pentru examenele din facultate şi nici despre industria meditaţiilor, prin care se face o evaziune fiscală sălbatică. Pentru mine, ăştia fac parte din gaşca acelora care au înşelat statul de bani şi pe Dumnezeu de zile şi ar trebui chemaţi să dea socoteală pentru faptele lor, ca şi aceia care nu şi-au făcut datoria la corectarea lucrărilor de la examene. Însă sunt întru totul de acord cu premierea performerilor de care învăţământul nostru nu duce lipsă nici în aceste zile de secetă cumplită a valorilor. Dacă nu stimulăm concurenţa lor, n-avem vreo şansă să ieşim la lumină. N-am să dau acum şi aici exemple, pentru că nu vreau să le fac acestor oameni demni de respectul nostru duşmani de moarte. Îi veţi descoperi uşor, căci ei îi pregătesc pe olimpicii noştri care obţin rezultate de excepţie la olimpiadele naţionale şi internaţionale sau transpun în viaţă proiecte prin care deschid perspective europene elevilor lor. Asupra acestor oameni minunaţi nu trebuie să planeze ruşinea celor care nu-şi fac datoria şi care le fac astfel meseria de râs. Poate că ar fi prea mult dacă le-aş cere să-i îndepărteze pe impostori, pentru a reabilita această profesiune nobilă. Nu de alta, dar procesul de însănătoşire a societăţii româneşti nu poate fi conceput în afara educaţiei. Iar aceasta nu poate fi făcută de iresponsabili, de nepăsători sau de indivizi nepregătiţi, care nu pot oferi modele viabile de viaţă şi de conduită în societate!
