Editorial AMOS NEWS - Se amână alegerile parlamentare! Sau nu!
Din nou s-a ajuns la Curtea Constituţională. Din nou un demers al preşedintelui Klaus Iohannis a fost respins. Încă o dovadă că acesta nu cunoaşte Legea Fundamentală. Sau o încalcă cu bună ştiinţă. Fapt este că Parlamentul are privilegiul de a fixa data viitoarelor alegeri. Iar nu Guvernul. Se amână, deci, alegerile prevăzute pentru luna decembrie?
Conform deciziei Curţii Constituţionale şi conform Legii Fundamentale, Parlamentul fixează data alegerilor. Iar nu Guvernul. Iar data alegerilor trebuie comunicată public în baza unui document emis de Legislativ şi publicat în Monitorul Oficial al României cu 60 de zile înaintea scrutinului. Ceea ce înseamnă nici mai mult, nici mai puţin, aşa cum observă pe bună dreptate arheologul presei române, Bogdan Tiberiu Iacob, că Parlamentul trebuie fie să amâne data alegerilor pentru luna ianuarie, calculând cele 60 de zile şi publicând în prealabil în Monitorul Oficial un act normativ, care urmează să fie votat în acest sens, fie se face că plouă, dar cu riscul ca viitoarele alegeri parlamentare să fie invalidate. Deci declarate neconstituţionale!
Aşa stând lucrurile, din nou Marcel Ciolacu, în calitatea sa de lider al opoziţiei, este pus în situaţia de a alege. Va acţiona sau nu în spiritul deciziei definitive a Curţii Constituţionale? Marcel Ciolacu are trei posibilităţi. Prima este să se facă că plouă. Să ignore pur şi simplu decizia CCR, anunţând că - vezi Doamne! - aşa cu s-a întâmplat la moţiunea de cenzură, nu are ce face, întrucât nu controlează o majoritate în Parlamentul României. Şi că, pentru a acţiona în conformitate cu decizia CCR, ar fi necesară chiar o iniţiativă PNL. Pe care PSD ar urma să o susţină. Aruncarea pisicii în grădina liberalilor este cea mai comodă poziţie pe care şi-ar putea-o asuma PSD. Al doilea scenariu este ca Marcel Ciolacu să iniţieze demersul necesar pentru a apăra şi a promova până la urmă decizia Parlamentului României, luată cu majoritate de voturi, prin care se stabilise că Legislativul fixează data alegerilor. Decizie contestată de Klaus Iohannis la Curtea Constituţională, dar pe care Curtea Constituţională a validat-o. În această situaţie, Marcel Ciolacu convoacă Parlamentul, căruia îi supune la vot o decizie, prin care urmează să fie fixată data alegerilor cândva în luna ianuarie şi care, votată fiind de o majoritate, ar putea împlini voinţa CCR. Şi ar putea conduce implicit la respectarea Constituţiei. Aceasta ar fi o formulă soft a unei poziţii active pe care ar urma să o adopte PSD. Dar şi aici apar un "dacă" şi un "parcă". Marcel Ciolacu poate să procedeze, la fel cum a procedat şi în cazul moţiunii de cenzură. Adică să joace la fentă. Cu alte cuvinte, să declanşeze operaţia în Parlament, dar să nu se străduiască în niciun fel să realizeze o majoritate. Invocând faptul că există deja o înţelegere scrisă, devoalată opiniei publice, între UDMR şi PNL, printr-un pact semnat între Kelemen Hunor şi Ludovic Orban şi, ca atare, nu ar avea sprijinul maghiarilor pentru fixarea unui alt termen al alegerilor generale. Apoi invocând trădările repetate şi pe deplin confirmate ale lui Victor Ponta. Ceea ce ar putea să conducă la concluzia că, într-un asemenea demers, în realitate nu ar putea beneficia de sprijinul PRO România, chiar dacă un asemenea sprijin ar fi anterior garantat. La fel se pune problema şi în ceea ce-l priveşte pe Călin Popescu Tăriceanu şi, respectiv, ALDE. În acest context, din nou nu va sufla un cuvânt despre reprezentanţii minorităţilor altele decât cea maghiară, care nu au susţinut moţiunea de cenzură pentru că, în definitiv, nici nu li s-ar fi solicitat acest lucru. În aceste condiţii, Ciolacu ar iniţia demersul parlamentar pentru a pierde şi pentru a da vina pe ceilalţi, care ar urma să-şi asume toate consecinţele, inclusiv declararea neconstituţională a alegerilor legislative.
Amânarea alegerilor mai aduce cu sine cel puţin două complicaţii. Una este legată de prezenţa la urne. Ca de obicei, este probabil ca în luna decembrie România să nu fie acoperită de un strat gros de zăpadă şi să nu fie lovită de geruri. Situaţie care facilitează deplasarea oamenilor la secţiile de votare. În luna ianuarie însă, situaţia va fi probabil schimbată. A doua complicaţie este legată de buget. Bugetul României pentru 2021 ar trebui deschis şi votat până la sfârşitul acestui an. În caz contrar, anul vitor se va deschide cu bugetul pe care l-am avut în primul trimestru din 2020. Ceea ce pune la pământ toate planurile de investiţii. Şi din nou va fi invocat faptul că nu este prevăzută creşterea alocaţiilor de stat pentru copii. Şi va fi o problemă şi cu pensiile.
Ca să vedeţi şi dvs. cam ce se întâmplă şi la ce primejdie este expus cetăţeanul României, atunci când decidenţii politici nu respectă sau încalcă cu bună ştiinţă Legea Fundamentală a României. Cum ne complicăm singuri existenţa. Şi în toată această nebunie, preşedintele României discută despre schimbarea Legilor Justiţiei cu Ludovic Orban şi cu Cătălin Predoiu, dar şi, atenţie, despre o nouă Constituţie a României, după alegerile legislative, care nu se ştie când vor fi. Şi cum vor ieşi.
Cu ochii pe decizia Curţii Constituţonale, care dă alegerile legislative peste cap, nu ar fi bine totuşi să ignorăm un detaliu. Va trece sau nu va trece Nicuşor Dan cu arme şi bagaje în PNL, trădând practic partidul pe care l-a creat? Dacă da, atunci vom avea cheia târgului făcut la Cotroceni cu două zile înaintea alegerilor locale. Fapt fără precedent, un candidat la o primărie locală a fost invitat la o întâlnire cu un preşedinte. Acum vom afla dacă nu care cumva, mai pe şleau sau mai indirect, la Cotroceni s-a stabilit ca Nicuşor Dan să fie susţinut ocult pentru a obţine voturile necesare, dar cu condiţia de a se preda cu arme şi bagaje în tabăra liberală. Pentru a acoperi astfel ruşinea nepromovării de către PNL a unui candidat propriu pentru o poziţie atât de importantă.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
