Editorial LA ŢINTĂ - Poporul român a votat, fie numele său binecuvântat!
Uff, o făcurăm şi pe asta, mamă dragă!... Ca simpli cetăţeni, ne-am făcut datoria de a alege viitoarele administraţii publice locale. Că am nimerit-o sau nu, se va vedea în timp. Cei mai mulţi dintre noi ne-am dus la urne cu inimile îndoite. Şi nu de frica pandemiei cu care ne-am obişnuit, ca şi cu politica supravieţuirii de azi pe mâine. Ci terorizaţi de sărăcia perspectivelor oferite de partide. Şi de o campanie electorală "covidată", ce prefigura mari dezamăgiri. Chestia cu "regele e gol" a fost mai evidentă decât oricând pentru cei ce refuzau să facă pe proştii. Şi nu se lăsau duşi de experţi în manipulări plătiţi cu bani grei ca să ne ducă de nas. Iar când spun asta fac trimitere directă spre consultanţi de campanie, spre sondaje sau exit-polluri care i-au aruncat în ridicol pe cei ce le-au crezut şi au început să sărbătorească victorii iluzorii.
La drept vorbind, nu-i pot ignora nici pe "guriştii" ce-i prezentau pe unii dintre candidaţi drept nişte semizei. Asta în ciuda faptului că erau nişte amărâţi de diletanţi în ceea ce priveşte administraţia publică locală. Manipulatorii au reuşit pe ici, pe colea, să-i păcălească pe naivii ce i-au votat pe impostori, după ce au fost impresionaţi de titluri, de diplome sau de "greii" care le stăteau în spate. S-au făcut filmuleţe postate în mediul online sau puse la păstrare ca argumente pentru negocieri viitoare. Folclorul local s-a îmbogăţit cu tot soiul de chestii jenante pentru unii, dar care au făcut deliciul altora. Unii se jură că s-au cumpărat voturi cu carne de porc, cu ouă şi chiar cu căruţe de lemne, căci tot vine iarna şi nu se ştie dacă va fi la fel de blândă ca precedenta. Dar ce om serios şi de bun simţ stă să asculte asemenea prostii?... Cert este faptul că unii dintre învingători s-au bucurat cu măsură, iar alţii au făcut nuntă. Între învinşi au fost cazuri de acceptare cu demnitate a situaţiei de fapt, dar şi prilej de crize de nervi jenante şi de acuzaţii aruncate în dreapta şi în stânga. Ba chiar şi de "moţăieli" sau de şuturi trase cu sete prin părţile moi ale unora care poate nu le meritau...
N-au lipsit nici cazurile în care candidaţii viabili au fost desfiinţaţi de "specialişti", fiind prezentaţi ca nişte inamici publici. Bugetarii din primării şi-au apărat şi ei cum au putut comodităţile bine plătite şi au făcut propagandă electorală "la greu". Că au acţionat din instinct de conservare ori la ordin superior, e altă poveste de nespus. Atunci când lucrurile au avut finalitatea dorită de puternicii zilei, cuvântul de ordine a fost "ciocu' mic". Şi aşa va şi rămâne! Românul de rând a învăţat repede din filmele occidentale că acela care vede, aude şi TACE, TRĂIEŞTE o mie de ani în pace. Capisci?...
Tradiţia ca liderii politici să facă jocuri discutabile pentru a-şi conserva poziţiile s-a respectat întru totul şi în anul de graţie 2020. Ca nişte regizori de film absurd, mulţi dintre dumnealor şi-au transformat candidaţii în cascadori, lăsându-i să-şi rupă gâturile. La modul cel mai cinic cu putinţă le-au deturnat unora mai slabi cursul vieţii, uitând că există o lege a compensaţiei. Şi, mai devreme sau mai târziu, vor plăti la rândul lor pentru păcatele comise. Doamne fereşte să cadă beleaua pe copii sau alţi nevinovaţi!... Cert este faptul că unii dintre învingători s-au bucurat cu măsură, iar alţii au făcut nuntă.
Dureros este şi faptul că mare parte dintre candidaţii decenţi "au furat-o", crezând că toţi sunt la fel de cinstiţi ca ei. Aşa că n-are rost să mai invocăm aşa ceva în lumea în care trăim, care parcă a redescoperit conceptul "Homo hominis lupus"! Ceea ce mă linişteşte oarecum este faptul că au mai scăpat de la decimare politică şi edili care şi-au făcut treaba. Dar au fost şi unii lipsiţi de baftă în faţa poporului suveran care a folosit ştampila de vot cum a crezut de cuviinţă. Acesta poate fi iertat, deoarece sunt convins că majoritatea alegătorilor au fost încredinţaţi că procedau corect...
De-acum, cu fiecare nouă zi, totul va deveni istorie. Amintirile se vor estompa, iar rănile produse unora se vor vindeca. Ale altora vor supura până când vor afla răspuns la întrebarea dacă a meritat efortul făcut pentru a fi umiliţi. Sau până când se vor împăca filozofic cu gândul că lumea s-a şulfărit ceva de speriat. Şi că, în haită, ori urli ca lupii din jur ori eşti mâncat. A treia posibilitate nu există nici măcar teoretic!...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
