Editorial AMOS NEWS - Florin Cîţu, marele binefăcător al băncilor străine
Ministrul Finanţelor anunţă un nou împrumut uriaş, o nouă înfrângere a naţiunii române, o nouă sursă de venituri grase pentru băncile străine. Ne împrumutăm cu circa 1.000 de euro pe secundă, cu dobânzi uriaşe de la băncile comerciale, iar datoria publică a României a bătut un nou record. A ajuns în realitate la 47% din Produsul Intern Brut. Noile împrumuturi angajate de domnul Forin Cîţu au o dobândă de 3,7%. Sunt împrumuturi pe termen lung, pe 10 ani sau chiar mai mult. Un miliard împrumutat astăzi de către statul român le aduce băncilor străine în 10 ani dobânzi de 37 de milioane de euro. Pentru ele este o mană cerească! România devine un El Dorado al băncilor străine. Pentru societăţile comerciale româneşti, această politică a Ministerului de Finanţe se transformă într-un coşmar. Cum de altfel tot un coşmar vor trăi şi copiii României, pentru că ei vor fi aceia care vor restitui uriaşele împrumuturi. În cele ce urmează, voi explica afirmaţiile de mai sus.
În prezent, totalul datoriei României se apropie de 100 de miliarde de euro. O parte însemnată a acestei sume este rezultatul împrumuturilor angajate de Forin Cîţu. Aceste împrumuturi sunt acordate de băncile comerciale în schimbul dobânzilor uriaşe pe care le-am semnalat mai sus. Dar de ce această pratică reprezintă un coşmar pentru societăţile comerciale româneşti? Pentru că Ministerul Finanţelor absoarbe practic treptat banii disponibili din sistemul bancar. Un sistem bancar deţinut în exclusivitate de capitalul străin, dacă facem abstracţie de CEC Bank şi, eventual, de Banca Transilvania. Acestor bănci le convine să împrumute statul, pentru că statul le plăteşte dobânzi grase şi le garantează restiturea. În consecinţă, ele acordă din ce în ce mai puţin împrumuturi şi facilităţi societăţilor comerciale româneşti. Din acest motiv, acestea nu se pot dezvolta. Şi tot din acest motiv, societăţile străine care acţioneză în România le fac o concurenţă neloială. Ca să fiu mai explicit, o societate comercială cu capital german, de pildă, împrumută de la banca-mamă cu o dobândă de 1-2%, în vreme ce o societate cu capital românesc împrumută de la filiala din România, admiţând că banca este dispusă să acorde respectivul împrumut, cu o dobândă de 4-5%. În timp, societatea comercială românească nu mai face faţă concurenţei şi cedează terenul, vrând-nevrând, societăţii comerciale germane. Pe termen mediu şi lung, afacerile din România urmează să fie preluate de partenerii europeni ai României sau de partenerii non-europeni care au acces la resursele bancare. O altă consecinţă este că, obţinând cu o dificultate din ce în ce mai mare credite şi la un preţ din ce în ce mai scump, patronii români sunt în imposibilitatea de a mări corespunzător remuneraţiile salariaţilor, ceea ce poate accelera exodul forţei de muncă ieftine, româneşti, în statele UE.
Dar de ce vorbim şi despre un coşmar pe care, mai devreme sau mai târziu, îl vor trăi copiii noştri? Pentru că ei vor fi siliţi să trăiască într-un stat din ce în ce mai deznaţionalizat, dirijat în plan economic, financiar, social şi, în final, politic de interesele dictate de capitalul străin. Capitalul autohton mai puţin sălbatic va deveni din ce în ce mai diminuat şi mai neatractiv pentru generaţia copiilor noştri. În al doilea rând, pentru ei se va apropia inevitabil clipa scadenţei. Vor trăi cu sabia lui Damocles deasupra capului, un timp fără să ştie nimic, până când vor fi siliţi să plătească datoriile angajate în prezent de Guvernul Orban. Până atunci, oricum vor plăti dobânzi. Statul român nu se poate sustrage acestor obligaţii. Iar pentru a le onora, în viitor, indiferent de partidul care se va afla la guvernare, vor trebui crescute taxele de tot felul.
Acestui dezmăţ financiar, care nu ne aduce în schimb nimic bun, opoziţia are datoria să-i pună capăt, şi asta până la alegerile parlamentare. A doua linie de rezistenţă stă în mâna cetăţeanului. Dacă acesta nu înţelege ceea ce i se întâmplă, dacă el acţionează politic buimac, nu este deloc exclus ca la alegeri să le încredinţeze un număr consistent de mandate tocmai celor care le dau lovitura de graţie. Cu atât mai mult cu cât nici stânga politică nu este suficient de atractivă pentru a schimba în mod radical direcţia voturilor.
Atrag atenţia în final asupra faptului că toate cifrele pe care le-am vehiculat mai sus sunt oficiale, inclusiv totalul datoriei României, care se apropie de 100 de miliarde de euro, calculat de Banca Naţională a României. Şi mai atrag atenţia că aceşti bani împrumutaţi intră parcă într-un Triunghi al Bermudelor. Nu se ştie ce face Guvernul cu ei. Pe de-o parte în fiecare zi suntem asiguraţi că se lucrează intens la relansarea economiei României, iar pe de altă parte aflăm că, în realitate, economia se prăbuşeşte. Chiar joi, patronatele din HORECA ne-au informat că 30% dintre restaurantele existente vor fi închise pentru totdeauna. Exemplele de acest fel sunt nenumărate.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
