Editorial AMOS NEWS - Klaus Iohannis, examenul crucial
Este nu numai opinia mea, ci şi a altor analişti, poate chiar mai competenţi. Examenul crucial al celor două runde de alegeri va fi dat la Bucureşti. Taberele politice sunt bine definite. Un pluton de partide merge pe mâna Gabrielei Firea. Un alt pluton mizează pe Nicuşor Dan. Şi tipurile de raţionamente s-au cristalizat. Există judecăţi de valoare cu argumente demne de luat în calcul, plasate în spatele fiecăruia dintre cei doi candidaţi. Şi este recunoscut drept un fapt cert că gruparea politică învingătoare în Bucureşti va fi şi campioana alegerilor parlamentare. Eu mizez pe Firea, ceea ce nu mă împiedică să iau în calcul şi argumentele celorlalţi.
A ieşit la rampă şi analistul Ion Cristoiu, una dintre cele mai grele piese din jurnalismul românesc. El susţine că toate tunurile puterii au luat capitala în vizor, iar scopul este înfrângerea Gabrielei Firea, aceasta fiind identificată de adversari drept inima "ciumei roşii". O inimă care ar urma să fie străpunsă de Nicuşor Dan, cu ajutorul factorului intern şi extern. În logica analistului, Gabriela Firea ar fi pe marginea prăpastiei, pentru că toate instituţiile de forţă au fost asmuţite împotriva ei. Ea nu poate fi susţinută, crede analistul, în mod real de către PSD, cel puţin atâta timp cât partidul este condus de Marcel Ciolacu. Din nou este sugerat un blat. Marcel Ciolacu ar fi într-o situaţie de blat cu Klaus Iohannis nu numai în ceea ce priveşte alegerile parlamentare, ci şi legat de alegerile locale. Iar cele mai importante alegeri locale vor avea loc în capitală. Personal, nu exclud această ipoteză. Iar dacă Gabriela Firea nu beneficiază de o susţinere reală instituţională din partea PSD, atunci într-adevăr e greu de presupus că poate câştiga Bucureştiul prin propriile resurse, deşi nu este imposibil. Să ne amintim că Sorin Oprescu a candidat ca independent împotriva PSD şi totuşi a atras de partea sa voturile din bazinul electoral al acestui partid. Pentru că localele, ca şi prezidenţialele, au nu numai o componentă partinică, ci şi una personală, care s-ar putea să conteze mai mult. Cine este mai carismatic: Gabriela Firea sau Nicuşor Dan?
Un alt argument lansat de Cristoiu este conjugarea factorului intern, aflat după cum crede analistul la degetul mic al lui Klaus Iohannis, cu factorul extern, dirijat de Germania. Conform acestei logici, factorul intern şi-a dat mâna cu factorul extern, pentru a o pulveriza pe Gabriela Firea. Cu alte cuvinte, "ciuma roşie", prin Ciolacu, se dezice tacit de Gabriela Firea, dar în acelaşi timp aceeaşi "ciumă roşie" şi-o asumă prin prisma factorului intern cuplat cu factorul extern. Este un tip de raţionament pe care nu-l înţeleg. Iar ceea ce nu înţeleg nu creditez. Cu atât mai mult cu cât, aşa cum văd eu lucrurile, nu există un bloc omogen al factorului intern. Există instituţii de forţă subordonate constituţional preşedintelui sau guvernului liberal. Dar în interiorul acestor instituţii de forţă funcţionează şi statul subteran. Acesta nu se identifică în totalitate cu preşedintele Klaus Iohannis, cu interesele acestuia sau cu Guvernul Orban şi interesele Executivului. Uneori statul subteran se deplasează într-o direcţie diametral opusă. Acelaşi lucru se poate spune şi în ceea ce priveşte factorul extern. Controlul nu este asumat în totalitate de către Germania, chiar dacă în plan economic, în mod direct sau prin interpuşi, Berlinul a acaparat piaţa României. Dacă analizăm compoziţia factorului extern, putem observa cu uşurinţă şi un alt tip de influenţe. Nu mă refer acum nici la Federaţia Rusă şi nici la China, ci la Statele Unite. Serviciile de forţă ale Statelor Unite nu copiază politica Germaniei. De multe ori, construiesc politici divergente. Acest fenomen funcţionează şi în România. Iar dacă factorul exern se implică în politica internă şi, mai concret, în alegerile locale, în bătălia pentru capitală, atunci ar fi de-a dreptul pueril să ne imaginăm că acestea funcţionează ca un bloc compact.
Un alt argument utilizat de către cei care îi dau o şansă reală lui Nicuşor Dan este că Gabriela Firea ar fi devenit defetistă, că nu mai crede în succesul ei şi că încrederea i-a fost năruită de teama că va fi răpusă de sistem. Cu alte cuvinte, sistemul ar fi pus lupa pe ea, şi, sub forma unor dosare penale, va fi demonizată. Apoi va pierde încrederea electoratului care a votat-o. Tot ce se poate. S-a mai întâmplat. Totuşi, mi se pare că este prea târziu. Admiţând că DNA se află 100% la cheremul lui Klaus Iohannis şi a conducerii PNL şi că este gata să execute la comandă orice ordin, logic ar fi fost ca unul sau mai multe dosare penale construite împotriva Gabrielei Firea să fi debutat cu multe luni în urmă. Nicio execuţie politică de o asemenea anvergură nu s-a făcut chiar peste noapte. Şi tocmai pentru că în România, în ultimii 15 ani, DNA a participat la asemenea operaţiuni de poliţie politică, mă gândesc că un minimum de prudenţă ar trebui să determine instituţia fie să nu execute ordinele primite, fie să le execute doar în măsura în care acestea sunt lansate la timp. Mă îndoiesc, deci, că DNA se va implica în al 12-lea ceas al alegerilor şi totodată mă îndoiesc că doamna Firea ar ceda atât de uşor. Ceea ce este însă real e că Primarul General al Capitalei semnalizează uneori insistent, alteori aproape isteric faptul că se află în vizorul statului subteran, că se află în pericol. Poate că nu este foarte departe de adevăr. Probabil Gabriela Firea merge pe o gheaţă care, pe măsură ce ne apropiem de momentul alegerilor, devine din ce în ce mai subţire. Probabil că ştie ce spune. În acest sens, nu am cum să nu-mi amintesc de unul dintre cei mai mari scriitori moderni ai lumii, de Ernest Hemingway. Înainte de moarte, care avut loc în urma unei sinucideri, acesta era obsedat de faptul că FBI îi supraveghea îndeaproape toate activităţile. Cunoscuţii, chiar şi cei mai apropiaţi, precum şi medicii care-l tratau cu şocuri electrice, susţineau că Hemingway are halucinaţii. Mulţi ani după moartea sa, adevărul a ieşit la iveală. Celebrul scriitor era urmărit "la blană" de FBI, exact aşa cum afirma el, pentru presupuse legături cu serviciile secrete din Cuba lui Fidel Castro. Poate că şi Gabriela Firea ştie ce spune.
Bomboana pe acest tip de raţionamente, care îngroapă candidatura lui Firea, este Victor Ponta şi presupunerea că acesta va candida la Primăria Generală a Capitalei. Această ipoteză a fost lansată de Cozmin Guşă şi acum văd că este preluată şi de Ion Cristoiu. Cei doi analişti susţin că Ponta ar fi gata să candideze nu neapărat pentru a câştiga Primăria Generală, ci pur şi simplu pentru a îngropa PSD. Până la un punct, pot fi de acord. Ponta este realmente interesat de vulnerabilizarea extremă a Partidului Social Democrat, pentru că doar aşa, el ar putea reveni la butoane. Şi oricum, cu cât PSD este mai slab, cu atât mai multe avantaje poate obţine Ponta pentru PRO România şi pentru el însuşi. Dar omul politic Victor Ponta nu merge atât de departe cum îşi imaginează cei care-i analizează comportamentul. A se lansa într-o campanie pentru capitală, pe care ar pierde-o, ar însemna literalmente o nouă sinucidere politică, a doua, care de această dată ar fi definitivă. Ponta nu are nicio şansă de a câştiga de partea sa capitala şi nu-l văd aruncându-se în purgatoriul alegerilor locale numai şi numai pentru a-l ajuta pe Nicuşor Dan împotriva Gabrielei Firea. Prin urmare, iată, sunt gata să fac un nou pariu politic: cu toată campania furibundă din mediul electronic direcţionată împotriva Gabrielei Firea, cu toată ura viscerală a unei părţi din electoratul bucureştean îndreptată împotriva "ciumei roşii", Firea are cele mai mari şanse de a câştiga cel de-al doilea mandat la Primăria Generală a Capitalei! Mai ales că, până una-alta, nu are adversar. Nicuşor Dan nu se califică nici măcar în această postură de competitor cât de cât credibil...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
