Editorial AMOS NEWS - Calendarul politicienilor mediocri şi iresponsabili în martie 2020
Pe unde o fi Klaus Iohannis, nu ştiu. Poate că nici nu contează din moment ce nu are nicio reacţie. Dacă n-ar fi fost comunicatul ALDE care să ne anunţe că partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu nu consideră data alegerilor locale ca fiind o prioritate, nici nu ne-am fi imaginat că bravii noştri bărbaţi de stat (nişte caricaturi!) organizează în Piaţa Victoriei consultări pentru data alegerilor locale. Eu credeam că partidele se reunesc pentru a discuta despre situaţia creată, despre modalităţi de a înfrunta epidemia. Pe dracu'! Lor tot de alegeri locale le arde şi tot la anticipate îi împinge gîndul. Mă refer la toată trupa lui Klaus Iohannis, din care USR-ul se distanţează. Este o echipă de surescitaţi politic, agresivi şi fără program, incorenţi şi flămânzi de putere, dar nu atât de orbi încît să nu se desprindă de obsesia anticipatelor. Aşa zăltaţi şi cu apucături neomarxiste, copiii beizadelelor şi ai generalilor s-au prins că situaţia a devenit periculoasă şi au făcut un pas îndărăt. Cei care au introdus pe agendă alegerile anticipate şi de la care Klaus Iohannis s-a contaminat încă înainte de europarlamentare au înţeles că viaţa i-ar fi scos pe marginea şanţului. Şi, brusc, au început să dea semne de repoziţionare. Numai Klaus Iohannis şi PNL o ţin langa cu aceeaşi reţetă politică. Iar PNL-ul îi face voia pentru că este mort politic, pentru că n-are niciun fel de viziune şi face pluta la guvernare şi în Parlament, fără niciun semn că ar avea o busolă. Liberalii se supun orbeşte dorinţelor preşedintelui, parcă turnate cu oţel beton în pantofii săi numărul 50.
Din cele douăzeci de milioane de români (dintre care două milioane sunt numai pe hârtie şi sunt esenţiale la toate calculele necesare victoriei lui Klaus Iohannis la tot soiul de scrutinuri), tot atâtea s-ar fi reorientat după alarma epidemiei cu coronavirus şi s-ar fi mobilizat pentru o soluţie. Din păcate, le lipseşte conducătorul. Se adaptează cu repeziciune ţări mai conservatoare, cu o influenţă covârşitoare a credinţei religioase în actul de guvernare. Şi, cu toate acestea, sunt mai rapide în decizie decât ţările libere şi cu pretenţii democratice. Iranul a eliberat 70.000 de deţinuţi dintr-un foc, urmând să-i recheme dupa diminuarea pericolului, Israelul a închis graniţele şi a anunţat că orice persoană străină care intră trebuie să parcurgă o perioadă de carantină. Italia a intrat şi ea treptat într-o carantină lipsită de convingere şi a traversat momente de confuzie. Dar, oricât ar fi de agitaţi italienii, în două-trei zile, în ciuda faptului că au pierdut destul de mult timp, vor începe să gestioneze situaţia. Numai noi o bâlbâim pentru că preşedintele se dovedeşte o catastrofă de conducător. Absent, leneş, neinspirat şi cel mai adesea figurant. Nu dă semnale, nu ştie să mobilizeze autorităţi şi să insufle încredere, nu este capabil să strângă oameni în jurul său. Încăpăţânarea cu care îşi urmează planul cu anticipatele nu face decât să ne arate ce caracter rigid, lipsit de abilitate şi de experienţă politică domină acum la Cotroceni. Singurul lucru pe care l-a făcut România, după ce a beneficiat de banii şi de voturile celor plecaţi la muncă în străinătate, a fost să le ceară să nu se întoarcă în plină epidemie şi să nu aducă virusul în familiile de acasă.
Cinismul acesta nu poate veni decât de la un prost! Un lucru îmi rămâne neclar. A fost informat preşedintele de conducerile SRI şi SIE (nu de cea a SPP-ului care îl escortează şi face naveta la Sibiu!?) despre anvergura ameninţării, despre situaţia din alte ţări, despre măsurile pregătite de alte guverne, despre pandemie şi despre posibilele consecinţe ale acesteia asupra economiei mondiale şi, implicit, a celei româneşti? Dacă preşedintele a fost informat şi n-a citit sau n-a reacţionat înseamnă că ne aflăm într-o situaţie pe care mă feresc să o definesc. Dar, dacă preşedintele României a fost informat de cele două servicii secrete importante şi el nu a avut nicio idee şi, totuşi, n-a avut nicio reacţie, înseamnă că ne aflăm tot în situaţia amintită mai sus. Şi pe care mă feresc să o calific!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
