EDITORIAL AMOS NEWS - Păcate politice plătite până la Pricopie

Am tot aşteptat un ţignal, un zvon "pe surse". Se strâng oameni la Universitate sau în Piaţa Victoriei sau în Modrogan. Sau undeva pe la gară. Se dau ordonanţe pe bandă rulantă pentru tot soiul de clienţi. Parcă se bagă legi într-un cuptor încins şi se scot altele pe bandă rulantă. Şi nu mişcă nimic! Prin centru nu se aude niciun bâzâit de motoretă. Când i-au suflat lui Iohannis că la Guvern se pregătesc două ordonanţe periculoase, preşedintele a dat buzna în şedinţa Executivului ca un elefant în vitrina cu cristale. Şi a dat cu trompa, când în stânga, când în dreapta, ca să apere ţara! A chemat televiziunile şi a sărit în faţa camerelor să o apere, că o mănâncă Dragnea, că îi iau binomul din buzunarul pantalonilor. Chiar şi Dragnea s-a speriat!
Preţ de un minut, am regizat mental câteva secvenţe cu Dide şi cu Angi, cu zăltatul de Mălin Bot, scuturându-i acum cătuşele lui Orban şi speriind-o pe Raluca, vicepremiera, cu o blană de oaie ţurcană super-argăsită şi împăiată la urechiuşe şi pe la fălcuţe.
O tăcere prelungă a răzbunare împlinită sau de lovitură măiastră dată sub ameniţarea puşcăriei domnea peste Guvern şi în casele liberalilor şi ale pesediştilor. Se apropia de miezul nopţii, o maşină de la Circulaţie se prefăcea că supraveghează traficul aproape inexistent din faţa Guvernului şi nimeni nu dădea un semn de protest. Îmi aduc aminte că, în momentul în care s-a anunţat adoptarea Ordonanţei de Urgenţă numărul 13, eram pe la jumătatea emisiunii de la TVR cu Ionuţ Cristache. Încă nu se întunecase bine. Cu câteva minute înainte de finalul emisiunii, a venit şi informaţia că nişte cete de protestatari se îndreaptă spre Piaţa Victoriei. Mult mai târziu aveam să înţeleg că cetele erau, de fapt, trupele băieţilor.
De data asta, toate alegerile locale şi anticipatele erau pe cale de a fi întoarse cu susul în jos şi nicio urmă de militanţii de la #Rezist, nicio mobilizare de la #Declic, nicio Angi şi niciun Mălin Bot, niciuna dintre motopompele de isterie şi protest ale României.
Când se înteţea asaltul la PSD, pe la 22.15, în ziua Ordonanţei 13 deja scandau "Hoţii-hoţii", "ciuma roşie", "DNA/DNA/Să vină să vă ia!". Faimoasa sintagmă "Noaptea, ca hoţii" a fost redactată a doua sau a treia zi şi avea să devină cea mai spectaculoasă acuzaţie politică lansată de politică, mai ales că pesediştii, când au furat, au făcut-o ziua şi în văzul tuturor. Şi chiar cu acte!
Acum nimic! E miezul nopţii şi nici miniştrii nu ştiu ordonanţele care se dau. Se scriu în fugă, care ce are nevoie. Un Bucureşti mârâit şi zgribulit, destul de sărăcăcios prin centru, cu un Guvern lucrând de zor la o lovitură politică de proporţii (bani, contracte, cârpit legislaţie electorală pentru norocul PNL etc.) nu adună pe nimeni. Parcă, la Guvern s-ar pregăti numai felicitări şi cadouri pentru toţi românii!
Nu-mi rămâne decât să mă întorc la bănuiala mea mai veche. Asaltul la demolarea PSD a fost o operaţiune modernă, orchestrată, organizată ca şi mineriadele din 1990. O mineriadă mai deşteaptă, întoarsă după 30 de ani. Dacă îmi amintesc bine, atunci au fost vreo trei sau patru. Minerii aveau dirijori, adepţi şi susţinători, atunci nişte băbuţe şi nişte casnice, întărite de muncitori îndobitociţi de comunism. "Manifestările" violente din Piaţa Universităţii şi din Piaţa Victoriei din 1990 au reprezentat o presiune a minerilor la partidelor istorice care abia redeschideau ochii. Dar toate năvălirile minerilor au fost dirijate de noua putere şi de ofiţeri SRI. Altfel, nu văd cum să fi venit din Valea Jiului să mă caute noaptea pe o străduţă din Bucureşti! Abia peste ani aveam să aflu din raportul unui ofiţer de SRI (era noul nume al Securităţii) că nu eram acasă şi că eram în deplasare la Campionatul Mondial de Fotbal din Italia.
Din păcate, am trecut pe lângă şi prin prea multe proteste şi demonstraţii ca să nu pricep că şi scandalurile din Piaţa Victoriei, ca şi cele pentru răsturnarea Guvernului Ponta au fost organizate. Producţie românească şi sprijin european. Mult mai profesionist decât mineriadele, subtil, cu know-how de nivel internaţional de ultimă oră, cu forţe pregătite, cu bombardamente aiuritoare pe social media, cu unitatea SPP de pictori şi codiţe de urmărire prin Bucureşti, cu ofiţeri în civil şi cu presă însărcinată să sufle în pânzele protestelor când acestea dădeau semne că se blegesc.
O mică celulă dădea tonul unei huiduieli, al unui atac, al unei diversiuni, pe net se producea mobilizarea, tinerii nemulţumiţi şi rebeli se strângeau repede, veneau şi galeriile de fotbal şi trupele în civil, printre care se vărsau mii şi mii de oameni cu necazuri, cu nemulţumiri, cu dispreţ faţă de comunism, intelectuali care acumulaseră destule şi simţeau că a venit vremea ca PSD-ul să plătescă măcar o parte din cele pe care FSN-ul şi SRI-ul şi procurorii le-o făcuseră în 1990, în 1991 şi în toate guvernările de mare domnie şi afaceri.
Cu manifestaţia instigată de Klaus Iohannis în geacă roşie a început prima mineriadă a proletariatului digital, la fel de bine infestat cu acoperiţi şi informatori, dar de data aceasta cu o noua Securitate şi cu noile tehnici de comunicare devastatoare pe internet, într-o perioadă în care PSD-ul încă mai are mulţi lideri care nu pot trece de SMS-urile pe telefonul mobil. Lumea din turnurile de sticlă purtătoare de ecuson agăţat la gât a fost mobilizată perfect.
Nedreaptă, dură (aproape crudă) şi arogantă a fost puterea PSD sprijinită de Securitate sub noul său nume prin anii '90. Şi la fel de nedreaptă şi de dură, dar mult mai bine organizată şi cu serviciile secrete trecute în tabăra anti-PSD a fost puterea pe vremea lui Traian Băsescu. Şi la fel s-a purtat de când în şa s-a suit Klaus Iohannis, cu aceiaşi generali ducându-i calul de dârlogi.
Reacţia preşedintelui legată de desemnarea premierului înainte de consultarea cu partidele parlamentare ţine de bădărănia unui dictator sau de grosolănia unui îngâmfat străin de Constituţie. Un asemenea tupeu mă trimite iar la păcatele politice. Şi el a apărut tot dintr-o înţelegere. Şi el este vârful unei armături alcătuită din aceleaşi servicii secrete. Şi îngroparea politică a lui Dragnea, şi continuarea campaniei anti-PSD vin tot din aceleaşi structuri cu fundaţie externă. Când Iohannis se pune cu ranga pe lucrurile de bun simţ, îşi trădează stăpânii şi păpuşarii!
Cum să cred că PNL-ul de azi, fără performanţe de niciun fel, fără un cap luminat, cu un orator cu voce, dar fără cap, fără un proiect important, fără doi trei oameni care să comunice convingător, cu Ion Ştefan şi cu Violeta Alexandru, cu Victor Costache şi Raluca Turcan ajunge la 47% în intenţia de vot? Şi copleşit de atâta dragoste şi susţinere, fără ca serviciile secrete să nu fi pus umărul la greu! Nu unul, ci toate cele patru mai importante! Cum să pierzi prosteşte, după numai trei luni, făcând gafă după gafă, prostie după prostie, contract cu dedicaţie după contract cu statul, cu miniştri de mâna a doua şi a treia, ba, unii, chiar de a patra şi a cincea şi să te susţină jumătatea din electoratul României, tânăr, mai descuiat la minte, plecat şi pe afară, cu intelectuali şi cu proletariatul digital, bun mai mult pentru număr decât pentru luciditate şi spirit critic!
Cum să susţii toate măsurile anti-româneşti în economie (împotriva firmelor, a statului, a României, inclusiv la Bruxelles!) şi să crezi că Iohannis şi Hellvig te salvează şi te bat în cuie la guvernare? Şi cum să crezi că Ludovic Orban, refuzat atât de categoric în Parlament, te poate salva în vreun fel? Abia ce a demonstrat că se poate şi mai rău decât Viorica Dăncilă!
Şi, de partea celalaltă, lipsită de lider adevărat, fără niciun pic de curaj şi de viziune, cât de speriat sau de naiv să fii ca să-ţi imaginezi că un Pricopie pe post de prim-păpuşă te poate scoate la liman după ce te-ai făcut pulbere într-un război cu o ceată de mediocri? Şi în politică se plătesc toate păcatele. Mai rar, dar dur şi cu vârf şi îndesat. Tentativa de a face din Pricopie un premier ne mai arată un lucru: că maşinăria (structura) rezistă şi funcţionează, că păcatele partidelor şi ale serviciilor secrete continuă!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
