Editorial LA ŢINTĂ - Partidocraţia ruinează România!
Departe de mine gândul de a nega democraţia. Dar nu cea "originală", pe care voia să ne-o bage pe gât Ion Iliescu. Şi de care prea mulţi compatrioţi s-au lăsat păcăliţi în 1990. Acelora le-a fost frică să-şi sfarme cătuşele ideologice şi s-o rupă definitiv cu trecutul. Iliescu şi ai lui s-au folosit la modul cinic de ieşirea populaţiei disperate în stradă, care nu mai răbda întunericul, foamea şi privaţiunile "iepocii" ceauşiste. Comuniştii din linia a doua au confiscat încă din primele clipe ceea ce s-a vrut a fi o revoluţie şi au dat straie acceptabile loviturii de stat. Despre care unii dintre cei avizaţi au afirmat că ar fi fost pregătită de KGB după târguiala de la Malta dintre Bush şi Gorbaciov. În luptele de stradă din decembrie 1989 au murit ori au fost schilodiţi nişte oameni care visau la un viitor decent. Sângele lor a poleit blazonul "emanaţilor" cu pulovere pe gât. Ei au asasinat la Târgovişte cuplul dictatorial Ceauşescu, după un proces trucat, satisfăcând nevoia de răzbunare a vulgului. Pe care acceptarea acestei ticăloşii l-a transformat în complice la crimă, gata să înghită orice "gogoaşă" i-ar fi fost servită de tovarăşii care au acceptat de dragul aparenţelor pluripartitismul. Numai că mai toate partidele au fost infiltrate de oameni care aveau vechi legături cu Securitatea - după cum s-a dovedit în timp. Ei au avut grijă să-şi facă parte din averea ţării şi să pună la pământ economia. Şi-au umplut buzunarele, devenind milionari în valută peste noapte, dar nu i-a judecat cineva pentru ruinarea economiei naţionale. Să ne amintim că lui Ceauşescu i se pusese în sarcină pe lângă un genocid susţinut de cifre false şi distrugerea economiei. Dar dacă el a fost împuşcat, urmaşii săi au prosperat pe seama sărăcirii celorlalţi. Oamenii au fost speriaţi că se vor întoarce boierii de altădată şi au acceptat fără murmur respingerea Punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara. Acolo se cerea ca persoanele care făcuseră parte din nomenclatura comunistă să nu aibă dreptul de a candida în perioada următoare, în care se dorea decomunizarea României. Naivii care s-au lăsat duşi de nas de lozinca mincinoasă "Un preşedinte pentru liniştea noastră" l-au ales în 20 mai pe noul "tătuc", tocmai când se prăznuia Duminica Orbului! Mineriadele au creat impresia că ţara noastră era de neguvernat. Şi de-atunci a început cu adevărat ruinarea ţării, pentru că don Pedro, nomenclaturist de viţă veche, copilul lui Walter Neulander, unul dintre fondatorii Securităţii, premierul fără gât al lui Iliescu şi idolul nimfomanelor, a decretat economia românească falimentară. Pentru el, industria nu era decât "un morman de fiare vechi", iar agricultura - "un pariu păgubos". Urmarea: a distrus-o sistematic fără să-i pese de lozinca mincinoasă a "tătucului", vânzând-o pe bucăţi, la second-hand, pe preţuri de dumping! Aşa am rămas fără fabrici, uzine, complexe agricole sau turistice, flotă comercială, resurse naturale şi ne-am pricopsit cu sărăcirea majorităţii populaţiei prin şomaj, injustiţie, corupţie pe cale de generalizare, măsurile populiste oferite ca pomeni electorale şi mascate în ajutoare sociale, care au distrus definitiv cultul muncii la români şi au adus un şir întreg de alte nenorociri. Este de ajuns să amintim asigurarea venitului minim garantat pentru toţi puturoşii şi am încheiat discuţia! Bigoţii au susţinut că asta ar fi pedeapsa lui Dumnezeu pentru complicitatea la asasinatul din ziua de Crăciun a anului 1989...
Toate acestea au fost posibile graţie contribuţiei decisive a partidelor politice, ai căror reprezentanţi de frunte au tăiat şi au spânzurat în voie în ultimii treizeci de ani. Boşii lor s-au îmbogăţit cu nesimţire, iar şpaga s-a generalizat, deschizând porţile îmbogăţirilor fabuloase a unor mitomani semidocţi bine plasaţi în structurile partinice şi a beizadelelor acestora. De ochii lumii s-a practicat o alternanţă la putere care n-a schimbat ceva, dimpotrivă, a înrăutăţit de la an la an situaţia celor mai mulţi, ce-şi târăsc acum zilele de azi pe mâine cu nişte salarii de mizerie - minimul pe economie. Asta dacă n-au avut norocul de a fi bugetari, asupra cărora actuala guvernare a răsturnat Cornul abundenţei - dacă e să ne luăm după oftica resimţită de cei ce au tot dreptul să se socotească umiliţi de asemenea practici injuste. Pe sărăciţi nu-i mai încălzeşte cu ceva spectacolele groteşti cu încătuşaţi acuzaţi de jaf şi cotropire din banii publici. Se vorbeşte despre afaceri necurate de milioane de euro, din care - de cele mai multe ori - nu se recuperează mare lucru. Oamenii de rând îşi doresc din partea guvernanţilor să le asigure prin legi drepte tratament egal fie că este vorba despre bugetari, despre demnitari sau alte categorii. La modul cel mai corect cu putinţă, ei socotesc că, în primul rând, fiecare român este cetăţean şi abia apoi deţinător al unei anumite poziţii în societate. Dar şi cel situat în vârful piramidei sociale trebuie să-şi plătească păcatele comise ca un om de rând, indiferent cum s-ar numi. "N-ai să vezi!" - îi poate replica oricare dintre cei ce deţin ilegal o imunitate pe care şi-au votat-o. Şi au dreptate, deoarece clasa noastră politică este o parodie, după cum a dovedit-o din 1990 şi până în prezent! Iar singurii vinovaţi că s-a ajuns aici suntem noi, cei care i-am votat, legitimându-i să-şi facă de cap în continuare. În schimb, ne-am oferit oportunitatea de a ne plânge de milă.
Iată, acum ne aflăm în pragul campaniei electorale pentru postul de preşedinte al României. În cursă sunt înscrişi 14 candidaţi, majoritatea susţinuţi de partide sau de coaliţii politice. Cu scuzele de rigoare, nu-i văd pe independenţi capabili să producă surprize atâta timp cât puterea partidelor face legea în ţara noastră. Este oarecum pe invers decât în alte ţări cu democraţie consolidată, în care economicul determină politicul!... Pornind de la această realitate, nu pot să nu constat nonsensul definirii unora drept social-liberale, căci cele două noţiuni se exclud. Dovadă a fost USL-ul, care a avut ca protagonişti PSD şi PNL, formaţiuni unite de nevoia de a scăpa de Băsescu şi ai lui. După victoria în alegerile parlamentare din 2012, coaliţia s-a rupt şi cele două partide par să se urască de moarte. Iar aparenţa este dată de anumite afaceri pe care liberalii le fac cu pesediştii, deoarece banii n-au miros... Revenind la ceea ce ne interesează, pentru mine, ca simplu cetăţean, este scandaloasă atitudinea unor candidaţi cotaţi cu şanse la prezidenţiale care se dau de ceasul morţii să ajungă la Înalta Poartă a Democraţiei de la Washington ca să-i pupe papucul sultanului Trump pentru a obţine dreptul de a candida la o funcţie care - potrivit unora - este deja atribuită. Argumentul lor ţine de ce s-a întâmplat în 2014, când şi Ponta şi Iohannis au trecut Oceanul, dar la Cotroceni a ajuns cine trebuia. La fel se întâmpla şi în timpul lui Stalin şi a urmaşilor lui, când lumina venea de la Kremlin şi nu de la Casa Albă! Oare să fi avut dreptate N.D. Cocea, care spunea cu ani şi ani în urmă că unii dintre noi, mai cu seamă aceia ce vor să ne dirijeze destinele, au mentalitate de feciori de slugă?... Mai departe, analizând lista celor 14 candidaţi, stau şi mă întreb cine ar putea vota pe vreunul fără reţineri şi cu ochii închişi. Nu de alta, dar nu mi-a venit să-mi cred urechilor când l-am auzit zilele trecute pe un om de afaceri bine situat în Curtea de Argeş spunând că dumnealui îşi doreşte schimbarea cu orice preţ. Cum se declara susţinător fără rezerve al unui anume candidat, l-am întrebat ce ofertă electorală are, ce program de ţară cu care să mă convingă şi pe mine să-l votez. Şi-atunci am rămas blocat când am auzit că nu contează bagatele din astea. Cică "Să-i dăm noi jos pe ăştia, şi pe urmă vom vedea ce putem face!". Concluziile se impun de la sine, astfel că eu apelez la conştiinţele celor ce nu s-au lăsat îndobitociţi de lozincile mincinoase lansate de partide şi să voteze aşa cum cred că ar fi mai bine pentru ei, ai lor şi pentru toţi ceilalţi, ignorând semnalele venite de aiurea. Ar fi un început pentru şubrezirea partidocraţiei şi a revenirii la normalitate, nu credeţi?...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
