LA ŢINTĂ: De la Ciorb(e)a ţărănească la borşul băsist
Ceea ce era o probabilitate generatoare de glume mai mult sau mai puţin reuşite acum capătă contururi mai apropiate de realitate. Asta dacă avocatul Aurelian Pavelescu, liderul la zi al PNŢCD, nu s-a trezit vorbind când trebuia să tacă. Vineri seara, dumnealui a confirmat intenţia de a lansa o platformă civică menită să strângă în jurul istoricei sale formaţiuni politice agricultori, organizaţii nonguvernamentale, oameni din cadrul societăţii civile şi din rândurile valorilor neafiliate politic care, împreună cu PMP, trebuie să-şi dovedească forţa de atracţie pentru electorat, astfel încât să-şi redobândească locul în Parlamentul României. Catalizatorul, locomotiva politică a acestei amorfe creaturi, ar urma să fie proaspătul pensionat de la Cotroceni, unicul, inegalabilul, indestructibilul, infailibilul - într-un cuvânt - Supremul Traian Băsescu. Deşi nu s-a spus, sigur că se va păstra numele cu blazon al partidului istoric, pentru că PMP le sună unora în urechi mai degrabă ca o interjecţie, iar STB s-ar putea confunda cu Societatea de Tramvaie Bucureşti sau cu Staţiunea de Tractoare Bubuite. Dacă se va dovedi serios, proiectul ar urma să fie lansat prin martie, o lună care pare să fi fost predestinată naşterilor de partide, dacă e să dăm credit şi altor anunţuri. De fapt, nici nu mai contează dacă evenimentele se vor produce în zodia Peştilor, a Berbecului sau a Taurului. "Tot un drac!"- ar zice românul lehămetisit şi scârbit de atâtea construcţii politice făcute numai pentru bunăstarea unor lideri. Şi toţi sunt în felul lor "adevăraţi", pe dreapta sau pe stânga eşichierului politic, fie că se numesc Monica Macovei şi Traian Băsescu sau Mircea Geoană şi Sebastian Ghiţă.
Să revenim însă la tema de bază. PNŢCD absentează din parlament de la alegerile din 2000. Ca unul care a participat, în calitate de ziarist, la mai multe întâlniri cu liderul de atunci, Victor Ciorbea, dar şi la ultima mare manifestare organizată în Piaţa Palatului de la Bucureşti, în toamna lui 2002, nu pot să nu mă întreb ce poate avea în comun fostul chiriaş de un deceniu la Cotroceni cu Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu - oameni care şi-au avut crezul lor politic şi n-au ezitat să meargă cu el în lagărele de exterminare comuniste sau chiar până la moarte. Sigur că Traian Băsescu s-a găsit cândva prin CDR, căreia i-a dat apoi lovitura de moarte, dar e greu de crezut câţi ţărănişti adevăraţi se vor îmbrăţişa cu Elena Udrea şi ai ei sau cu ciolănari din cine ştie câte alte partide şi se vor căzni să-l ducă pe umerii lor în forul legislativ suprem al ţării pe av. Pavelescu, în 2016. Dac-ar mai trăi regretaţii prof. Nicolae Enescu sau preotul Hodoroagă, de la Sălătrucu, foşti deţinuţi politici ţărănişti, nu e greu de presupus cum s-ar exprima despre asemenea planuri. Probabil că "făcătură" ar fi cea mai blândă calificare. Numai că vremurile se mai schimbă şi istoria ne-a oferit destule pilde care ne obligă să ne crucim. De ce n-ar fi şi asta una, dacă strigoii nu le tulbură somnul profanatorilor de morminte?...
