Editorial LA ŢINTĂ - Vorbe goale...
În mod tradiţional, cam asta ne oferă politicienii care ne amărăsc prezentul şi ne fac să refuzăm să ne gândim la viitor. Interesele celor care-i dirijează, pentru că mie-mi este greu să cred că ar face gratuit tâmpenii după tâmpenii, i-au transformat pe cei mai mulţi în giruete. Că sunt şantajabili, că li s-a oferit ceva din ciolanul puterii, hrană otrăvită pentru orgoliul celor mici la suflet sau orice altceva, ar trebui să ne fie clar faptul că nu sunt nici pe departe cei pe care i-am crezut noi. Şi că nu le pasă de proştii ce-i votează şi le plătesc taxele şi impozitele împovărătoare prin care îşi achită salariile şi pensiile nesimţite proprii şi pe cele ale clientelei politice. Majoritatea cetăţenilor români ştiu că şantajul celor de la Metrorex poate paraliza de miercuri capitala ţării. Sindicaliştii de acolo cer majorări salariale de 42%, în condiţiile în care media brutului lunar este de vreo 70 milioane lei vechi. Liderul lor, Ion Rădoi, care s-a îmbogăţit peste măsură de când a făcut hemoroizi în scaunul funcţiei, negociază dur cu Ministerul Transporturilor, ca să-şi păstreze controlul asupra spaţiilor comerciale de la metrou. Şi, în subsidiar, cere şi măriri de salarii pentru membrii de sindicat, fără să-i pese că acestea vor creşte preţul biletului de călătorie de la 2,5 lei la vreo 4 lei. Asta pentru că nu va plăti nici dumnealui şi nici colaboratorii apropiaţi, ci beneficiarii transportului în comun, oameni în general amărâţi, cu salarii de mizerie, din zona minimului pe economie sau un pic mai săltaţi, care se agaţă disperaţi de nişte locuri de muncă. Atitudinea este paralelă cu dramul de omenie de care ar trebui să dea dovadă oricine dintre cei aleşi pe anumite funcţii de conducere. Sigur că Ion Rădoi poate fi considerat de sindicaliştii lui cel mai iubit dintre semeni, dar pentru restul lumii ştiţi dvs. cum este caracterizat.
Şi nu este singurul, pentru că la nivel înalt - indiferent despre ce vorbim - este o luptă pentru putere fără menajamente şi reguli, care pe alocuri frizează absurdul. Preşedintele României, Klaus Iohannis, se vrea recunoscut drept model de cetăţean şi şef de stat european, dar nu este scutit de contestări dintre cele mai dure. Iar ghinionul dumnealui este nu numai că încep să apară şi anumite documente care cel puţin dau apă la moară suspiciunilor că n-ar fi tocmai persoana potrivită să-şi caracterizeze adversarii politici drept penali. Pe cealaltă parte, nu prea şi-a făcut nici datoria de reprezentare a ţării la Uniunea Europeană, căci şi-a permis să absenteze de la o importantă reuniune cu şefi de stat, pe tema brexit-ului englez. Alegerea sa a fost să-şi distreze soţia în vacanţă la Pompei. Oare această familie de profesori ştie ceva despre istoria locurilor de care nu s-au putut despărţi, continuându-şi sejurul italian?... Joia trecută, Herr Klaus şi Frau Carmen Iohannis au fost la Londra. Dumnealui trebuia s-o întâlnească pe Theresa May, la solicitarea acesteia. Numai că premierul englez i-a transmis că a anulat întâlnirea (?!?...). Procedura este incredibilă şi deloc de acceptat de cei familiarizaţi cu uzanţele diplomatice, dar ceva banal pentru habarnişti. Soaţa prezidenţială a scăpat de prezentarea la Parchetul General, oferindu-i-se distracţie cât cuprinde în înalta societate din Regatul Unit care aniversa cei 70 anişori adunaţi de principele Charles, moştenitorul coroanei. Oare jignirea României de către premierul Theresa May poate fi compensată de distracţia familiei prezidenţiale, care - foarte probabil - stârnea amuzamentul unora ce cunoşteau la ce umilinţă fusese supus Klaus Iohannis?...
Miercurea trecută, înainte de plecarea la Londra, şeful statului spunea că se va gândi mult. Chiar foarte mult, dacă va semna decretul de numire a senatorului PSD Ecaterina Andronescu în posul de ministru al Educaţiei. Şi asta pentru că, anterior, îşi exprimase faţă de dumnealui nemulţumiri legate de activitatea guvernului. Numai că prin cine ştie ce minune din alchimie sau cine mai ştie din ce domeniu, gândirea sibianului ce se vrea "os de domn" cotrocenist a suferit o subită accelerare şi vineri s-a anunţat de la palat că ar fi semnat deja decretul. Şi uite-aşa, doamna supranumită Abramburica va ocupa pentru a patra oară fotoliul de şef la delicatul minister, lepădându-se de blasfemiile la adresa PSD-ului şi a lui Liviu Dragnea, pe care se spunea că ar fi gata să-l părăsească pentru Victor Ponta şi partiduleţul său. Altfel spus, dacă i se dă ceea ce consideră că i-ar aparţine de drept, totul e bine, e foarte bine şi nici teama de dosarele de la Microsoft nu mai poate tulbura pacea adusă de numire orgoliului personal. O întrebare fără răspuns rămâne în picioare: de ce şi-o fi schimbat preşedintele Iohannis părerea?...
Greu de spus dacă a fost vorba despre cine ştie ce sondaje sau dacă a negociat sau nu cu Liviu Dragnea ori cu Călin Popescu Tăriceanu. Care, ca toţi politicienii mioritici care se respectă, au şi ei destule războaie interne mai mult sau mai puţin ascunse, fără a mai lua în calcul ameninţarea dosarelor întocmite de procurori. Meciurile dintre Dragnea şi Firea, dintre Tăriceanu şi cele 70.000 file de dosar pe baza căruia i se cere ridicarea imunităţii parlamentare, dintre cei doi lideri ai coaliţiei de guvernare, precum şi cel anunţat, cu opoziţia, în fruntea căreia s-a cocoţat liberalul Ludovic Orban, care susţine sus şi tare că pregăteşte o nouă "morţiune" contra guvernului, ne vor ocupa timpul acum, când zăpada a început să se aştearnă peste ţară. La ora actuală nu ştim dacă vor cădea nişte capete, ale cui vor fi sau dacă totul va rămâne, ca de obicei, vorbe goale. Personal nu sunt deloc curios dacă Iohannis se va usca de dorul de a vedea din nou instalat guvernul său, pentru că mi-a fost de ajuns experienţa Cioloş. Iar liberalii, judecând strict prin prisma candidaţilor anunţaţi pentru Primăria Capitalei, sunt în mare criză de valori, cât timp nu pot propune nişte certitudini de luat în calcul la modul foarte serios, după ce au fost refuzaţi acum câţiva ani şi de "premierul zero", cel de tristă amintire. Vom trăi şi vom vedea.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
