Editorial LA ŢINTĂ - Controalele Curţii de Conturi şi coşmarurile unor primari
De-a lungul anilor, am avut prilejul să urmăresc de aproape activitatea multor administraţii publice locale. Am cunoscut astfel destule cazuri şi necazuri trăite de aleşii comunităţilor. Unii dintre ei, fie vorba între noi, s-au trezit în nişte posturi a căror responsabilitate n-au înţeles-o nici după ce au ieşit din mandate, indiferent câte au avut la activ. Şi când spun asta mă gândesc la "filozofii" care timp de ani de zile n-au avut vreo iniţiativă sau vreun proiect de hotărâre a consiliului local. Deşi nu li s-au auzit glăscioarele decât în afara şedinţelor de legislativ, n-au uitat să-şi încaseze regulat indemnizaţiile. Nu vreau să-i pun la stâlpul infamiei, dar numai dacă încerci să afli din rapoartele lor de activitate, pe care sunt obligaţi prin lege să le depună, cum justifică sumele încasate, îţi vine să te duci nouă ani unde-ai vedea cu ochii!... Iar dacă mai inventariem şi cazurile unora care mai apoi cer administraţiei să le pună la dispoziţie actele prin care s-au gospodărit treburile comunităţii chiar şi când erau în mandat, ce-ar mai fi de spus?...
Dar nu despre asta voiam să fac vorbire aici şi acum. Recent au apărut nişte rapoarte privitoare la controale efectuate anul trecut de echipele de la Curtea de Conturi prin mai multe UAT-uri din Argeş. Ele scot la iveală prin concluziile formulate neregulile comise de către oamenii din cadrul aparatelor proprii ale primarilor şi, la final, stabilesc nişte măsuri de aplicat pentru recuperarea eventualelor prejudicii. Fără a lua drept literă de Evanghelie tot ceea ce se scrie în acele rapoarte, nu putem să trecem cu vederea evidenţierea unor pagube de miliarde de lei. Sigur, pot apărea şi greşeli, care se pot lămuri pe parcurs, dar când se ajunge la asemenea sume, e clar că în structurile amintite au ajuns să lucreze oameni care nu prea aveau ce căuta acolo. Precizare necesară: strict din punct de vedere al profesionalismului! Asta deoarece dacă mergem doar pe vânarea posturilor sigure pentru salarii frumoase şi pensii pe măsură, concluziile se impun de la sine.
Acum să ne oprim şi asupra altui aspect. De cele mai multe ori, ţintă este primarul, deşi erorile pot fi comise de către subordonaţii din aparate pe care unii le-au moştenit. Pentru că trebuie să nu uităm o clipă faptul că adevăraţii stăpâni ai primăriilor sunt slujbaşii, care nu pot fi schimbaţi cu una, cu două, în actualele condiţii ale legii şi care, de asemenea, nu sunt la bunul plac al alegătorilor, ca primarii sau consilierii locali. Însă primarii, care tot prin lege sunt principali ordonatori de credite în comunităţile pe care le conduc şi semnează toate actele importante, sunt şi principalii responsabili de tot ceea ce se descoperă a nu fi tocmai bun în activitatea administrativă. Şi unii dintre ei nu numai că-şi pierd mandatele, dar îşi pun în primejdie chiar şi libertatea, averile, familiile, în cazul în care nu şi-au acoperit spatele cu nişte HCL-uri. Pentru că, practic, ei execută ceea ce hotărăsc consilierii. Dar chiar şi-aşa nu sunt exoneraţi total de răspundere! Tocmai de aceea, orice control pe linie economică sau juridică a fost şi rămâne un coşmar pentru ocupanţii unor asemenea posturi. Şi asta cu atât mai mult cu cât aparatele lor au în schemă nişte tipi care doar aşteaptă pensia. Să fie clar: un primar care nu are un secretar bun cunoscător al legilor în vigoare şi un contabil pus la punct cu ultimele noutăţi apărute în efervescentele noastre legi fiscale, în cazul în care nu are el capacitatea de a se informa şi a interpreta corect noutăţile, poate să renunţe fără regrete la funcţia onorantă, dar periculoasă!
Revenind la controalele Curţii de Conturi, am observat chiar şi la o privire fugară faptul că sunt extrem de rare cazurile în care totul este găsit în perfectă regulă. Şi tocmai de aceea am să insist astăzi pe cel de la Arefu, unde concluziile formulate după controlul de anul trecut evidenţiază că totul a fost în ordine. Primarul Gheorghe Stoican are o lungă carieră în administraţie şi asta explică pe de o parte rezultatele obţinute. Dar mai este ceva: modul în care a ştiut să-şi formeze o echipă de profesionişti pe domeniile lor, care - iată! - şi-a făcut datoria aşa cum era de aşteptat. Iar faţa Arefului s-a schimbat semnificativ în bine în ultimii ani. Ca unul care-l cunosc bine pe primarul Stoican, ştiu care îi sunt secretele reuşitei. Dar nu le voi dezvălui eu, pentru că nu-mi aparţin. M-aş bucura însă să aud că la Arefu s-au adunat mare parte din primarii argeşeni în cadrul unei întâlniri care apoi să devină itinerantă, în care să se facă schimb de experienţă între şefii administraţiilor publice locale. Nu de alta, dar Gică Stoican nu este singurul primar cu realizări din nordul judeţului. Şi cum fiecare şi-a propus să aducă mai binele oamenilor care i-a votat, astfel de reuniuni ar fi - cred eu - benefice, cu atât mai mult cu cât s-ar putea realiza anumite asocieri între UAT-uri pentru implementarea unor proiecte, cum este cel la care Arefu, Brăduleţul şi Cicăneştii sunt parteneri cu Consiliul Judeţean pentru Staţiunea Turistică de la Moliviş. Iar asemenea schimburi de experienţă între primari ar putea modifica şi perspectiva asupra controalelor Curţii de Conturi...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
