Editorial LA ŢINTĂ - Un barbut politic cu soarta României
Aşa a caracterizat cineva ceea ce se întâmplă în aceste zile la vârful politicii noastre - a se citi la nivelul de Olimp al PSD-ului. Lupta pentru putere dintre Liviu Dragnea şi Mihai Tudose - şi grupurile de interese din jurul lor - nu mai este o poveste. Miercuri seara, premierul a dat pe faţă la un post TV mai mult decât şi-ar fi dorit, probabil. Şi asta pentru că brăileanul, supranumit şi Terente, nu are nici pe departe abilităţile diplomatice dovedite cu supramăsură de Liviu Dragnea. Aşa că un interlocutor inteligent îl poate provoca destul de uşor dacă vrea să-l facă să-şi dea drumul la gură. Ceea ce s-a şi întâmplat! După ce Tudose s-a eliberat de Sevil Shhaideh şi de Rovana Plumb cu câtva timp în urmă, episodul cu poliţistul pedofil i-a oferit ocazia de a scăpa şi de Carmen Dan, ministrul de Interne. Problemele din sistem nu sunt de dată recentă, însă de cele mai multe ori oalele sparte nu le plătesc neapărat vinovaţii, ci indezirabilii. Dacă va reuşi, Dragnea va rămâne văduvit de încă un stâlp al puterii sale din guvern. Dar pentru ca premierul să nu-şi şubrezească propria poziţie în partid, ar avea nevoie ca amintitul ministru să-şi dea demisia. Pentru asta face şi presiuni, fapt dovedit din declaraţiile televizate, conform cărora n-ar mai putea lucra cu Carmen Dan pentru că l-a minţit într-un hal-nehal când s-a pus problema înlocuirii şefului Poliţiei Române. Deşi trăsăturile mai degrabă lombrosiene nu l-ar recomanda drept un subtil Niccolo Machiavelli, don Mişu a lucrat-o pe signora Carmen la modul cel mai mafiot cu putinţă: a lăsat ca discuţia telefonică pe care a purtat-o cu dumneaei să fie auzită în direct şi de jurnalistul Bogdan Chireac, ceea ce n-ar face un tip cu principii, de la care fiecare dintre noi am avea pretenţii justificate! Chestia asta a dat-o pe faţă sociologul Marius Pieleanu, la alt post TV, unde a afirmat că ştia de câteva ore bune despre întâmplarea pe care i-o povestise amicul Chireac.
"Unde nu e moral, e corupţie şi o soţietate fără prinţipii, va să zică că nu le are!" Vorbele lui Caragiale sunt leit-motivul epocii în care trăim, de parcă am fi rămas încremeniţi într-un interval atemporal. PSD a dovedit că poate câştiga toate războaiele electorale, dar că pierde apoi cam toate păcile, nefiind în stare să administreze câştigurile de la urne. De fiecare dată se găsesc nişte micimani diletanţi leşinaţi după putere şi avere, gata să calce pe cadavre politice ca să-şi atingă obiectivele, care nu ezită să-şi bată joc de munca altora sau de nădejdile unei populaţii disperate de nevoi şi mereu păcălite cu cinism. Cu ce e mai bună triada Dragnea-Shhaideh-Dan decât cea alcătuită din Ponta-Şova-Bănicioiu, de exemplu?... Iar când vine cineva cu mentalitatea premierului Mihai Tudose care-şi atacă liderul de partid, fără de care ar fi rămas un ilustru anonim, afirmând că el n-a tăiat porcii cu băieţii din servicii, nu le-a dus sticle de vin de colecţie şi n-a chefuit cu ei prin podgorii, ce-ar mai fi de spus? Poate doar că acum PSD este sfâşiat de lupta dintre găştile triadei Dragnea-Tudose-Bădălău. La modul declarativ, ceilalţi doi se jură pe carnea de iepure sau pe fumul pipei Necuratului că nu-i interesează postul de mare şef ocupat temporar de Dragnea. Viitorul ne va convinge dacă spun adevărul sau joacă din nou la cacealma. Şi asta cu atât mai mult cu cât adversarii politici i-ar prefera mai degrabă în fruntea PSD pe Tudose ori pe Bădălău. Rămâne de văzut cine va avea curajul să-i ia tovarăşi de drum, şi mai ales pentru cât timp...
În timp ce factorii de decizie la nivel înalt se pierd în tot soiul de rahaturi mărunte, adevăratele probleme ale ţării şi cetăţenilor sunt lăsate pe planul secund al preocupărilor acestor inconştienţi. Faptul că Tudose spune clar şi lămurit că nu mai are ce discuta cu Carmen Dan, căreia îi aşteaptă demisia luni, dacă va fi lăsată să o depună, ca să i-o aprobe cu dragă inimă, pune în pericol siguranţa internă. Nu se mai vorbeşte despre autostrăzi, infrastructură şi alte subiecte tabu, dar se blasfemiază alte lucruri sfinte precum viaţa de zi cu zi a creştinilor amărâţi. Consecinţa liberalizării preţurilor pe piaţa gazelor şi impactul asupra vieţii săracilor ţării prin creşterea costurilor estimate la circa 10% nu intră în preocupările celor care s-au concentrat strict pe înlăturarea din posturi a colegilor percepuţi ca adversari. Prin mijloacele mass-media lansează false subiecte, precum necesitatea de a fi sau nu castraţi chimic pedofilii sau violatorii. Şi spun false, deoarece este clar că peste 95% dintre cetăţeni ar opta pentru măsuri radicale în speranţa că s-ar mai limita numărul ticăloşiilor. Dar nu văd ce parlamentari ar vota o lege în acest sens, cât timp fie îşi cunosc propriile păcate, fie se tem de reacţia protestatarilor stradali, care abia aşteaptă prilejul de a ieşi în evidenţă sub acoperirea spiritului civic manifestat democratic. Deocamdată, s-avem scuzare, dar barbutul politic cu soarta ţării va continua şi noi, cetăţenii de rând, vom fi jefuiţi în continuare, castraţi financiar la buzunare, supuşi la violuri şi perversiuni politice permanente din partea puternicilor zilei. Iar vinovaţi pentru această stare de lucruri suntem în primul rând noi, cei care i-am votat pe cei ce ne conduc acum. Aşa că, ne place sau nu, trebuie să ispăşim greşelile făcute şi să le corectăm la viitoarele alegeri! Asta dacă vom mai apuca...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
