Nevoia de educaţie

Trebuie să învăţăm odată, să spunem lucrurilor pe nume: să luăm atitudine hotărâtă şi permanentă împotriva celor care folosesc, inventează şi propagă RĂUL; să nu ne mai plângem "oful" pe băncuţa din faţa blocului, la cârciumă cu halba de bere în faţă sau în autobuz, pe stradă, etc. Nu!!! De câtva timp, ziarul ARGEŞ EXPRES a luat decizia lăudabilă şi îndrăzneaţă de a da posibilitatea tuturor cetăţenilor care au ceva de spus în scris, fără patimă sau vendete, să se exprime public în paginile sale. Personal cred că hotărârea în cauză demonstrează că acest cotidian este al tuturor argeşenilor, dându-li-se posibilitatea exprimării libere şi necenzurate. Am lecturat cu câtva timp în urmă un editorial scris de prietenul meu Didi Dumitrescu (cel care vă intră pe o ureche... dar şi pe cealaltă la radio ARGEŞ EXPRES). Mi-a plăcut francheţea descrierii tabloului autohton cu unele personaje tinere, pictate parcă de Pieter Brueghel cel Bătrân şi expus din păcate pe toate străzile oraşului nostru. Străzi cu băncuţe şi resturi de seminţe sub ele, cu coşuri de gunoi rupte şi multă, multă mizerie. Titlul materialului mi s-a părut sugestiv: "Mesaj pentru (unii) NeBacalaureaţi". Gestul lui este demn de urmat (în scris), până când aceste "gunoaie umane" vor înţelege că PUT, dar şi că noi vrem să respirăm şi să ne creştem copiii în aerul nepoluat dintr-un oraş curat, scutit de mizerii.
Desigur, articolele trebuie să relateze - cu precădere - faptele demne de a fi consemnate. Sunt convins că urbea noastră este populată majoritar de cetăţeni cărora le datorăm toată lauda. Din păcate, ei nu fac zgomot, trăiesc în linişte acolo, în universul lor frumos, şi se feresc cum pot de roiul trântorilor tot mai numeros, infestat de incultura generatoare de impostura lipsei educaţiei elementare. M-aş bucura să se înfiinţeze o rubrică cotidiană în ziar, în care oamenii de bine să fie răsplătiţi printr-o recunoaştere publică a calităţii lor intelectuale, profesionale, sociale...
Intenţia mea era să scriu un altfel de material. Despre BISERICĂ, despre implicarea ei în eradicarea răului sufletesc şi material. Despre cum slujitorii Domnului propovăduiesc cuvântul Lui (neapărat în difuzoare cu mulţi decibeli) şi cum merg ei pentru aceasta (neapărat în maşini luxoase) spre locuinţele creştinilor (neapărat supuşi unor taxe). Se leagă sacrul şi profanul într-un efort comun, numit generic EDUCAŢIA?... Dacă da, Curtea de Argeş va înflori din mugurii creştinătăţii prezenţi aici. Dacă nu, cei care vor trece prin acest oraş, vor spune invariabil: frumos oraş au lăsat strămoşii, păcat că e nelocuit! Sau cum ar putea spune unii care prezidează parastasele: "Mişto colivă, nasol momentul..." Poftim kultur! - vorba neamţului.
