Testul europarlamentarelor
De astăzi începe campania electorală pentru Parlamentul European. Pe 25 mai cetăţenii din ţările membre UE sunt chemaţi la urne ca să-şi aleagă reprezentanţii în forul legislativ european. Actele normative emise de acesta au prioritate faţă de legislaţia naţională aşa că e uşor de înţeles de ce ar fi important ca aleşii noştri să apere cu dârzenie interesele României, ale populaţiei care îi va vota. Din experienţa ultimilor cinci ani nu prea reiese acest lucru, europarlamentarii români remarcându-se mai ales prin scandalurile în care au fost implicaţi. Adrian Severin a ajuns la tribunal şi va fi judecat pentru corupţie, Monica Macovei a cerut sancţionarea României în timpul încercării eşuate de suspendare a lui Traian Băsescu, iar Gigi Becali a plecat din fotoliul de europarlamentar direct în celula de la Jilava, după o haltă prin Parlamentul României. Ar mai fi de scos în evidenţă şi mezina preşedintelui, EBA, devenită celebră prin gafele gramaticale şi desigur, C. V. Tudor, pentru războiul comico-caraghios cu Gh. Funar. Despre ceilalţi, puţine lucruri ştim, ca şi despre cei care ne vor cere votul pe 25 mai. Sunt înscrise în competiţie 14 formaţiuni politice dintre care de unele abia am auzit, cum ar fi Alianţa Naţională a Agriculturii sau Partidul Dreptăţii Sociale. Aflăm cu această ocazie că mai există încă Partidul Alternativa Socialistă, un Partid Verde şi că îşi încearcă norocul până şi bătrânul PNŢCD, dar şi 8 independenţi. Dintre ei, cel mai cunoscut e Mircea Diaconu, senatorul stânelor din Argeş, pus pe buletinul de vot de judecători, după ce PNL-ul l-a refuzat politicos. La o asemenea ofertă, vom avea şi un răspuns pe măsură: un absenteism masiv! De altfel, fenomenul e aproape generalizat în Europa, mulţi considerând că aparatul birocratic al Uniunii e prea stufos şi extrem de cheltuitor. Se aşteaptă o prezenţă la urne între 25 şi 30 de procente din numărul celor înscrişi pe liste, ceea ce va avantaja partidele mari, cu structuri organizatorice bine puse la punct. În plan politic, rezultatele de la europarlamentare vor aduce mai multe clarificări importante, cum ar fi candidatura lui Ponta la prezidenţiale, dar mai ales e de urmărit evoluţia PNL-ului şi a lui Crin Antonescu. Se va reface USL-ul sau dimpotrivă disensiunile dintre cele două forţe politice, de fapt dintre liderii lor, vor accentua ruptura? Va fi interesant de văzut ce va face pe 25 mai partidul prezidenţial, Mişcarea Populară, ca să ne putem imagina măcar cum va continua cariera politică a lui Traian Băsescu. Alegerile europarlamentare sunt doar un test pentru viitoare poziţionări pe eşicherul politic în vederea obţinerii de avantaj în confruntarea ce va veni la începutul iernii.
