Constantin Duţă recidivează: lansează volumul II din "Viaţa ca o amintire"
Vineri, de la orele 15.00, în cadrul Cenaclului "Nicolae Velea", concitadinul Constantin Duţă - aşa cum promisese în urmă cu un an - lansează al doilea volum de versuri, prin care cinsteşte amintirea celei cu care a împărţit bunele şi relele vieţii, soţia trecută la cele veşnice, Aurelia. Oricât ar părea de ciudat pentru un om al cifrelor exacte, dumnealui rămâne un romantic întârziat, dar nu desuet, pentru că sentimentele exprimate au o gingăşie cu totul specială. Constantin Duţă ne dovedeşte subtil că şi iubirea sub toate formele ei poate fi cuantificată în bilanţuri de metafore, fapt dovedit prin cele douăsprezece capitole, care alcătuiesc un adevărat univers poetic personal. În care autorul nu se izolează, căci provoacă prin aproape fiecare poem la dialog sau cel puţin la meditaţie asupra sensurilor existenţei, fără a avea pretenţia de a pronunţa adevăruri universal valabile. Greu de ales citate din cele 250 pagini, pentru că există pericolul permanent de a ignora ceva poate mai important. Aşa că lăsăm cititorilor plăcerea de a redescoperi universul poetic al acestui talentat autor care a ştiut să ne ofere calea spre descifrarea bucuriilor vieţii. Născut la Cepari, în 16 septembrie 1931, Constantin Duţă a beneficiat de educaţia solidă din perioada interbelică, iar seriozitatea pregătirii i-a permis să funcţioneze din 1957 şi până în 1979 ca inspector principal la Banca Naţională. A fost îndepărtat din funcţie pentru că nu era membru PCR. Ultima parte a vieţii de angajat a petrecut-o la fostul IGO Curtea de Argeş, de unde s-a şi pensionat. Drama pierderii soţiei l-a determinat să-şi caute liniştea sufletească în scris. Din tristeţea sa s-au născut cărţile pe care le-a lansat şi care au adus - poate - alinare altor suflet zbuciumate. Constantin Duţă a fost şi rămâne un om pentru oameni, pentru că trăieşte plenar anii amurgului vieţii înconjurat de semeni. Vineri ne aşteaptă să-i fim alături la lansarea acestui volum şi nu merită să-l dezamăgim!
