VEDERE DE PE DEALUL OLARILOR - Părerile păreriştilor
Ca să par documentat, intru direct în DEX, unde cuvântul părerist nu există (încă!), drept care o iau de la "a părea" (vb. II. Intraz şi refl.) şi "părere" (s.f.), copiind, selectiv în direcţia răutăcioasă, câteva dintre explicaţii (ca să nu pară exces de ghilimele, le omit): a da/avea impresia, a crea iluzia, a avea aparenţa, a impune, a crede, a-şi închipui, a socoti, a aprecia, a se înşela, a i se năzări, iluzie, închipuire, arătare, nălucire, vedenie, fantomă...
Ce să le mai ceri?!... Nu ies o literă din litera dicţionarului - chiar dacă uneori dicţionarul e prea mic pentru câte au ei de spus.
Nu există subiect despre care un părerist-expert să nu se pronunţe, chiar dacă abia a auzit despre ce e vorba. Porneşte cu "vă atrag atenţia că..." şi încheie surâzând superior cu "despre ce vorbim?..." De cele mai multe ori, cu voce gravă dacă e pe ecran, cu condei apăsat şi citate bine găsite dacă e la ziar, uneori sictirit-blazat, alteori hlizindu-se antibăsescian, anti-Johanis, antisistem, anticontinent, antigalaxie. Cu atât mai mult dacă subiectul are de a face cu politica şi cu mult mai mult dacă păreristul e afiliat. De la numărul câinilor la stână la strategia lui Putin în Siria, de la "demolarea" autostrăzii Sebeş-Sibiu la fluctuaţiile burselor chinezeşti, de la încălzirea globală la ultimul atentat de la Paris (deşi, cu atentatele astea am început să ne obişnuim, şi noi şi francezii, nu mai fac breaking news decât de la treizeci de morţi în sus).
Un caz special este cel al păreriştilor care se simt datori să apere cauze pierdute. Din atracţia dificultăţii, pentru challenge (şi lor le plac englezismele, fac bale şi căşuind fiecare ca care le vine la gură - iertare de enervare, închideţi paranteza cât de devreme doriţi...), dau tocmai atunci un test de inventivitate, sau pur şi simplu sunt fumători şi de-asta sunt împotriva legii fumatului, au un ONG pentru sterilizarea maidanezilor şi de-asta sunt cuţofili, orice maidanez în minus îi atinge la buzunar...
Mă ascund după Fragmentarium-ul lui Eminescu şi arunc de acolo două fraze tranşante, în stilul lui, nu trebuie neapărat să fim de acord cu detaliile: "Gazetari şi advocaţi, desigur, două din breslele cele mai de prisos şi mai vătămătoare ale omenirii". "Ce am zice în adevăr de un om care toată ziua ar dovedi când că albul e negru, când negrul că e alb?"
Un părerist fumător m-a declanşat: făcând caz de imaginaţia antitabac a legiuitorului, care propune ca pachetele de ţigări să fie uniforme, cât mai gri, mai impersonale, mai inestetice, fumătorul supralicitează sofistic, sugerând ca prevederea să fie extinsă şi la alte "produse de larg consum" care fac rău (atunci când sunt utilizate rău, dar ăsta e un fleac pe care păreristul îl împinge discret cu pantoful sub preş), cum ar fi alcoolul, alimentele care conţin colesterol, automobilele. În disputa asta eu ţin cu legiuitorul, vin cu propuneri în plus: pachetele de ţigări să fie făcute din material biodegradabil, iar biodegradarea să fie grăbită de căldura din buzunar (asta e pentru bărbaţi), de urmele de ruj, combinate cu aerul condiţionat din automobile (n-ar fi politically correct să spun la cine mă gândesc), eventual şi filtrul să fie făcut dintr-un material similar (vai de barba bărboşilor şi de poala...); să se scoată chibriturile de pe piaţă, câte pericole prezintă şi ele!, iar brichetele, la primele trei încercări de a aprinde o ţigară, să tuşească, să ofteze, să şi cheme disperate "doctore, doctore... părinte...", iar scrumierele...
Aţi văzut ce uşor e? - şi nici nu sunt părerist atestat, nu mă cheamă nimeni... Ştiţi pe undeva un job de profil la vreun post de televiziune?...
