Moment cultural dedicat lui Constantin Brâncuşi
Cum era de aşteptat, Ziua Brâncuşi a fost sărbătorită vineri şi la Curtea de Argeş de către frecventatorii mişcărilor cu caracter cultural din municipiu. Astfel, cu ocazia comemorării a 140 ani de la naşterea marelui sculptor român, revista „Pietrele Doamnei”, în colaborare cu Centrul de Cultură şi Arte „George Topîrceanu”, Cenaclul „Nicolae Velea” şi Biblioteca Municipală au organizat în sala „Orfeu”, de la C.C.A., un eveniment deschis publicului iubitor de cultură, intitulat „Constantin Brâncuşi - drumul nostru spre eternitate”. În cadrul manifestării moderate de directorul Marian Ghiţă şi poetul George Baciu, invitaţii au asistat la două momente literare: lansarea cărţii „Constantin Brâncuşi - eternitatea unui artist de geniu”, de Paul Adrian Cristescu şi o prezentare despre relaţia Constantin Brâncuşi - Maria Tănase, susţinută de scriitorul şi compozitorul Marin Voican Ghioroiu, pornind de la cartea „Ne vedem la Paris”, al cărei autor este şi care le are în centru pe cele două personalităţi.
Brâncuşi în imagini rare
Paul Adrian Cristescu a deschis evenimentul cu un moment emoţionant, ce a constat în proiectarea unei compilaţii cu filmări rare, de mare valoare istorică, în care publicul l-a putut zări pe sculptorul român lucrând la unele din capodoperele sale aflate în stadiu de construcţie, precum şi imagini de la montarea „Coloanei fără Sfârşit” şi a „Porţii Sărutului” din Târgu Jiu. Scriitorul Marin Voican Ghioroiu a oferit unele explicaţii şi lămuriri cu privire la imaginile expuse în montaj.
În continuare, prof. Constantin Voiculescu a ţinut un discurs vast în care a prezentat, deopotrivă, cartea „Constantin Brâncuşi - eternitatea unui artist de geniu” şi viaţa, respectiv opera marelui sculptor. Despre cartea lui Paul Adrian Cristescu s-a spus că este structurată pe două coordonate esenţiale - crezul artistic al sculptorului şi semnificaţia operei sale - şi este rezultatul unui studiu îndelungat al capodoperelor artistice ale lui Brâncuşi. Autorul abordează şi analizează în cartea sa, atât cunoscutele piese din ansamblul care se găseşte la Tg. Jiu („Coloana fără Sfârşit”, „Poarta Sărutului” şi „Masa Tăcerii”), cât şi opere din afară, precum „Cuminţenia Pământului”, „Domnişoara Pogany”, „Păsări în văzduh” ş.a. Prof. Voiculescu a ţinut să menţioneze că ziua de 19 februarie este o sărbătoare naţională, pentru că este legată de semnificaţia sufletului românesc. „Prin Brâncuşi, noi am întins spre lume ceva din boltirea spiritualităţii româneşti”, a explicat acesta. S-a mai spus că, deşi exegeţii au identificat în operele lui Constantin Brâncuşi cele trei mari teme consacrate (naşterea, nunta, moartea), nu s-a găsit o interpretare exhaustivă a acestora, tocmai pentru că au o structură deschisă şi se pretează la mai multe tâlcuiri. Marele sculptor a înţeles că trebuie să-şi cultive rădăcinile ancestrale, să-şi stilizeze creaţiile aşa cum ţâşnesc ele din matricea noastră stilistică, cum a fost numită mai târziu de filozoful Lucian Blaga, acea matrice din care s-au alimentat şi Eminescu, Blaga, Enescu, Porumbescu, adică toţi marii artişti ai ţării noastre. Artistul a ştiut că sculpturile trebuie să fie reprezentări unice ale unor arhetipuri şi trebuie să urce spre izvoarele limpezi ale simplităţii la care se ajunge doar prin apropierea de simţul real al lucrurilor. De altfel, cele trei lucrări ale sale emană o ataraxie, o stare reculegere elevată, ca un soi de terapie a sinelui. „Brâncuşi a dat epocii noastre conştiinţa formei pure. Este mai mult decât un profesor, este un artist de geniu. Tăind piatra şi lemnul cu mâinile lui de ţăran, el a impus materiei fluiditatea spiritului. Este mai mult decât un artist de geniu, este un vizionar, fiindcă a descătuşat din miezul materiei <<Coloana fără Sfârşit>> şi <<Pasărea Măiastră>>. Mai mult decât un artist de geniu şi mai mult decât un vizionar, el este un demiurg”, a concluzionat prof. Voiculescu.
Evocări
Prof. Elena Eşanu-Şerbănescu şi-a amintit de vremea când Paul Adrian Cristescu era un copil şi, spunea dumneaei, era stăpânit de o mare curiozitate care, se pare, mai târziu l-a determinat să caute o personalitate pe care să îşi aşeze propria fiiinţă şi a găsit-o în Constantin Brâncuşi. În cartea sa, autorul îl înfăţişează pe marele artist ca fiind spiritul care se mişcă între tăcere şi înfinit. „Brâncuşi pleacă de aici, ajunge dincolo în transcendent şi se înapoiază ca să transfigureze în materia concretă ceea ce caracterizează supraomul, geniul”, a mai spus aceasta.
Mânat de o vervă deja familiară, prof. Nicolae Moisescu a reluat discursul susţinut marţea trecută la întâlnirea cenaclului şi a subliniat că Brâncuşi este cel care a revoluţionat sculptura modernă şi a scos-o din canoanele tradiţionale, a amintit din nou de cele trei cicluri în jurul cărora se structurează opera sculptorului - păsări în văzduh, ovoidul, sărutul, precum şi de obsesia acestuia pentru păsări. De asemenea, a ţinut să împrospăteze memoria invitaţilor şi să vorbească despre modul în care, în 1957, comisia de evaluare condusă de Mihail Sadoveanu a pus capăt istoriei obiectelor lui Brâncuşi şi lui însuşi. Din această comisie făceau parte George Călinescu, Camil Petrescu, George Oprescu, Alexandru Rosetti şi alţii. Aceştia au trimis un referat lui Gh. Gheorghiu Dej, prin care arătau că aceste obiecte nu au nicio valoare şi că Brâncuşi este un cosmopolit burghez şi un mare trădător. Cum a fost respins de poporul său, Brâncuşi a donat toată colecţia statului francez, în timp ce patrimoniul României a sărăcit cu 230 obiecte de artă. Prof. Moisescu a deplâns situaţia în care ne aflăm acum, fiindcă după 1990 nu am reuşit să răscumpărăm şi să aducem în ţară nici măcar un singur obiect din opera lui Brâncuşi.
În stilul laconic cu care şi-a obişnuit colegii, prof. Gheorghe Piele a intervenit cu un catren dedicat autorului cărţii, apoi a luat cuvântul preotul Ioan Cionca şi a prezentat o versiune de interpretare teologică pentru „Poarta Sărutului”. „Aceasta este poarta pe care venim în această lume prin sărut. Venim din veşnicie fără să ne întrebe cineva, ca rod al iubirii şi al sărutului. Ieşim din această lume tot printr-un sărut de despărţire de cei dragi care ne-au iubit şi mergem în veşnicie la masa unde, potrivit Sfintei Evanghelii, vor sta cei 12 apostoli cărora Hristos le-a promis <<Veţi sta pe cele 12 scaune de unde veţi judeca cele 12 seminţii ale lui Israel>>. După aceea, mergem spre lumea veşnică, înălţându-ne ca şi coloana fără sfârşit spre văzduhul infinit al universului şi al vieţii de veci. Această interpretare redă fidel concepţia noastră creştină despre viaţă, judecată şi veşnicia în care vom merge fiecare la rândul nostru”, a explicat preotul Cionca.
Arte complementare
Invitaţii au putut admira şi o mini-expoziţie de sculpturi - una dintre ele imitând parţial „Coloana fără sfârşit”- care a fost prezentată de Paul Adrian Cristescu. Trecerea în partea a doua a manifestării literare a fost marcată de recitarea unei poezii compuse şi dedicate lui Brâncuşi de către eleva Elena Mădălina Linu, de la C.N.V.V., precum şi de un intermezzo muzical de nai, oferit de Mădălina Maria Lupu (elevă în clasa a V-a, la Şcoala Gimnazială „Gabriel Marinescu” din Tigveni), acompaniată cu chitara de tatăl ei, Ion Bogdan Lupu.
În ultimă instanţă, şi-a prezentat cartea invitatul de onoare al evenimentului, scriitorul şi compozitorul Marin Voican-Ghioroiu. Expunerea temei volumului a fost făcută pe un fundal muzical în care au rulat cântece interpretate de soţia autorului, Rodica Anghelescu, pe versuri compuse de acesta şi inspirate din idila celebră dintre cântăreaţa Maria Tănase şi sculptorul Constantin Brâncuşi. Cei interesaţi, au putut achiziţiona cartea şi CD-ul cu piesele înregistrate (intitulat „Sus, în deal, la Peştişani”) la preţul de doar 20 lei. De asemenea, Paul Adrian Cristescu a oferit gratuit exemplare din cartea lui, cu autograf, tuturor celor care au dorit.
De menţionat ar fi că sala a fost plină, aproape neîncăpătoare, iar printre cei prezenţi s-au aflat şi prof. Daniel Dejanu şi Gheorghe Ungureanu, pictorul Jan Duţă, fostul judecător Nora Tache, logopedul Anca Enescu, poeţii Viviana Elvira, Dumitru M. Ion, Sorin Calea, artistul plastic şi scriitorul Constantin Samoilă, preşedintele SCM ARGCOMS, Nichita Sandu, consilierul local, poetul Nicolae Nedelcu şi alţii.
