Din culisele evenimentelor postdecembriste cu Doru Viorel Ursu, la Muzeul Municipal
Joi, la Muzeul Municipal a avut loc un eveniment la care au fost invitaţi să participe toţi cei care aveau curiozitatea să afle lucruri nedivulgate încă din dedesubturile istoriei din ultimii 25 de ani. În cadrul evenimentului, analistul politic Doru Viorel Ursu, fost ministru de Interne în Cabinetul Petre Roman (16 iunie 1990-16 octombrie 1991), precum şi fost deputat de Argeş în legislatura 1992-1996, a prezentat publicului două dintre cărţile sale, respectiv "Arta sinuciderii" şi "Poker cu măşti". Acesta a venit la Curtea de Argeş însoţit de coautoarea Ana Maria Săndulescu, de profesie avocat.
Două cărţi-document
Prezentările şi introducerea au fost făcute de managerul Muzeului, Ştefan Dumitrache, care a mărturisit că, pentru el, "Poker cu măşti" este genul de carte-document, care vine cu date precise despre acea perioadă foarte grea care a urmat Revoluţiei, când la oamenii de rând ajungeau numai zvonuri despre ceea ce se petrecea la conducerea ţării. "Citind această carte, o parte dintre acele zvonuri mi se confirmă", a spus acesta, după care a adăugat că "asta înseamnă că se mai auzeau şi lucruri bune atunci".
Cartea vine şi cu o viziune geopolotică, ne ajută să înţelegem de ce s-a întâmplat în '89 şi de ce era nevoie de schimbarea regimului comunist. De asemenea, invitaţii au fost informaţi că "Poker cu măşti" cuprinde multe aspecte, fiind o carte tehnică din care cu toţii avem ceva de învăţat, pentru că, istoria, chiar dacă nu se repetă în sine, au grijă cei inteligenţi să o facă să se repete: se uită în trecut, îşi caută un model şi-l aplică cu succes. Ca să susţină cele spuse, Ştefan Dumitrache a făcut referire la criza economică din 2007, care a coincis întru totul marii crize economice de la 1873, despre care se ştie că a durat 23 de ani. "Dacă ne vom şti istoria, dacă vom înţelege toate mecanismele care au contribuit la un eveniment, vom şti, poate, pe viitor, să ne apărăm. Sau poate nu, dar asta depinde de fiecare dintre noi", a concluzionat acesta.
Avocatul Ana Maria Săndulescu e precizat că întâlnirea este mai degrabă un dialog despre rolul şi rostul României în concertul internaţional decât o lansare de cărţi, motiv pentru care a ales să nu vorbească despre acestea, deoarece "cărţile trebuie citite, şi nu povestite". Despre "Arta sinuciderii", coautoarea a spus că i-au ales un titlu incitant, care a pornit de la ideea că "noi, românii, avem un talent special, acela de a ne sinucide câte puţin în fiecare zi: prin incultură, prin lipsa sistemului de sănătate, prin faptul că tinerii pleacă şi nu se mai întorc..."
Cadou de la ARGEŞ EXPRES
După ce a încurajat tinerii prezenţi la eveniment să-şi cunoască istoria ca să ştie ce să facă în viitor, aceasta i-a invitat pe cei prezenţi în sală să-l provoace pe autor şi să-i adreseze întrebări. Înainte de a lua cuvântul, Doru Viorel Ursu a primit din partea colegului Doru Bobi, reprezentant al Trustului de presă ARGEŞ EXPRES, urările obişnuite de bun venit şi un cadou: exemplare ale ziarului din săptămâna respectivă, cele două apariţii din 2016 ale revistei "Curtea de la Argeş” şi 3 cărţi: A(L)TITUDINI CULTURALE - autor, regretatatul prof. Al.Th. Ionescu, vechi şi fost colaborator al singurului cotidian din Curtea de Argeş - şi CACTUS DE VEGHE (vol. I şi II), antologie de epigrame şi caricaturi care au apărut de-a lungul timpului în paginile ARGEŞ EXPRES, autori acad. Gheorghe Păun şi Nicolae (Cucu) Ureche. Ideea de bază era aceea de a le transmite oaspeţilor bucureşteni că n-au venit pe un teren virgin din punct de vedere cultural-literar-publicistic, căci Curtea de Argeş respiră istorie prin toate pietrele, iar solul este deosebit de fertil pentru dezvoltarea talentelor scriitoriceşti, ca şi a celor artistice.
Falsificarea istoriei, impostura şi autodistrugerea
Autorul i-a pus apoi la încercare tinerii prezenţi la eveniment, întrebându-i dacă recunosc imaginea care apare pe coperta cărţii "Arta sinuciderii" - scena sinuciderii regelui dac Decebal, reprezentată pe Columna lui Traian, act perceput încă din antichitate ca unul de demnitate, pentru a nu cădea în mâinile duşmanilor şi care nu mai are nimic în comun cu sinuciderea pe care o practică tradiţional poporul român prin negarea şi marginalizarea valorilor, ce sugrumă din faşă dezvoltarea elitelor de care ar avea atâta nevoie pentru a se dezvolta şi a prospera. Pornind de la acestă întrebare la care elevii nu au ştiut ce răspuns să dea, Doru Viorel Ursu a afirmat că acesta este un exemplu de sinucidere prin incultură, menţionând că nu copiii sunt vinovaţi, ci profesorii sau, cel mai vinovat, ministrul Educaţiei Naţionale, cel care-şi permite luxul unor erori grave, precum aceea dintr-o declaraţie publică în care spunea că Romulus şi Remus s-au născut şi au crescut într-un cuib de vulpe.
Un alt tip de sinucidere menţionat este cel prin distrugere, şi s-a dat exemplu faptul că vara trecută au fost scoşi preoţii să se roage pentru ploaie, pentru că 95% din sistemul de irigaţii făcut de Ceauşescu, implicit de Armata Română, a fost furat şi distrus. Sinucidere prin distrugere este şi faptul că medicii pleacă şi nu mai revin, că intelectualitatea, tinerii, copiii dotaţi ai României nu mai vin de la studii înapoi în ţară. "Cine este responsabil de această sinucidere??? În ţara asta, laborator de încercare din decembrie '89 încoace, se face un poker, un joc. De ce să nu dăm la o parte măştile?"
După cum se anunţase deja, autorul nu a vorbit despre cărţile pe care le-a scris, ci despre realităţile româneşti, despre faptul că trebuie să fim conştienţi că ţara noastră nu a avut numai victorii, ci şi înfrângeri şi trădări, precum şi că sunt prea mulţi cei fără cap care hotărăsc destinul României. Pentru a ilustra această afirmaţie, a citat o strofă din "Capul de la Torda", a lui Adrian Păunescu: "Capul lui Mihai Viteazu la Torda se ridică,/ Şi întreabă de ce Ţara a rămas aşa de mică/ Şi Câmpia Tordei, tristă, îi răspunde lui cu jale:/ <<Fiindcă astăzi ducem lipsa capului Măriei Tale!>>"
"Sunt un plagiator!"
Civilizaţia occidentală se extinde spre Est pentru a găsi un spaţiu de siguranţă în care intră şi România, dar nu la conducere, ci la periferie, pentru că ea corespunde unei zone de absorbţie a tensiunii. Invitatul a amintit ce spunea contele Alexandre de Marenches - "Sistemele totalitare comuniste nu dispar niciodată. Ele se scufundă" - şi a făcut în final o paralelă citând din "Decalogul" lui Noam Chomsky, lingivstul american care a identificat şi a explicat, prin intermediul unei formulări pe înţelesul tuturor, regulile manipulării pe care se bazează puterea politică în lume, reguli pe care acesta le numeşte "strategii ale diversiunii". De asemenea, fostul ministru a mai spus că "Poker cu măşti" este o carte care plagiază istoria poporului român. "Nu sunt scrise de mine, sunt scrise de români. Sunt un plagiator! Mi-am plagiat istoria mea, a părinţilor şi bunicilor mei".
După ce primarul municipiului Curtea de Argeş, Nicolae Diaconu, a mulţumit autorului pentru prezenţa în oraşul nostru, a urmat sesiunea de întrebări la care s-au înscris Doru Bobi, editorialist la cotidianul ARGEŞ EXPRES, medicul Alexandru Duşan, prof. Gabriel Popa şi Gheorghe Piele, preotul Ioan Cionca şi alţii. Cum era de aşteptat, dat fiind că în sală au fost şi simpatizanţi ai monarhiei, în timp ce autorul are tendinţe republicane, discuţiile s-au inflamat puţin şi au denaturat oarecum într-un conflict ideologic, care s-a stins însă repede, cu părăsirea sălii de către dr. Alexandru Duşan şi prof. Gheorghe Piele.
Curtea medievală a Argeşului, peste cele occidentale
În încheiere, managerul Muzeului Municipal a mai adăugat câteva informaţii despre poporul român, cum ar fi aceea că domnitorii români nu au reuşit să creeze ereditate, pentru că urmaşii lor au sfârşit cumplit (de exemplu, fiii lui Mircea, ai lui Alexandru sau ai lui Neagoe). De obicei, s-au omorât între ei, astfel că la noi nu a funcţionat acest sistem al primogeniturii şi al legii salice. Ştefan Dumitrache a mai amintit că poporul nostru era, totuşi, destul de evoluat în trecut. La 1512-1517, Neagoe Basarab avea baie la Curtea Domnească, în timp ce regii Franţei sau ai Angliei stăteau pe oliţă. La Versailles, construit 150 de ani mai târziu, exista în fiecare sală câte o oliţă. Decăderea poporului nostru începe după 1700, după Brâncoveanu şi Mavrocordat. Marile războaie ruso-turce ne-au scos din echilibru. În timp ce Europa avea creştere demografică, în Moldova scăzuse populaţia şi la 56%, într-un interval de doar 50 de ani. La noi veneau cotropitorii şi furau tot, astfel că poporul nu avea cum să mai evolueze. De pildă, la Curtea de Argeş, austriecii au venit şi au ars tot în 1738 şi 1788, motiv pentru care noi nu avem rămase case mai vechi de anul 1800.
De remarcat ar fi faptul că Doru Viorel Ursu şi-a întâlnit la Curtea de Argeş vechi prieteni, precum jr. Nichita Sandu (cu care a fost coleg în primul parlament de după 1990), oamenii de afaceri Dumitru Grecu şi Michael Dumitru Schmidt, preotul Ioan Cionca - alături de care s-au regăsit profesorii Mihai Tiţa şi soţia, Constantin Voiculescu, Daniel Dejanu, creatorul şi artistul plastic Nicolae (Cucu) Ureche, directorul Bibliotecii Municipale, Marian Ghiţă şi mulţi oameni angrenaţi în viaţa culturală a comunităţii locale. La finalul întâlnirii, doritorii au cumpărat cărţi şi au primit autografe de la autor.
