Despre Argeşul Medieval, la Muzeul Municipal
Pentru cei pasionaţi de istorie şi nu numai, Muzeul Muncipial Curtea de Argeş a organizat miercuri un vernisaj care a avut ca temă "Cetatea Poenari - între istorie şi legendă", prilej cu care prof. Elena Eşanu-Şerbănescu a lansat romanul "Clopotele lui Ţepeş Dracula Voievod", publicat la Editura "Grafix", Craiova, 2015. Expoziţia a constat în prezentarea unor bannere, pe care vizitatorii au putut citi informaţii, date istorice despre construirea cetăţii şi despre domnitor, precum şi citate din Cronica Ţării Româneşti. Acest tip de prezentare s-a adresat în special tinerilor, fiind o lectură mult mai accesibilă, mai ales că textele au fost însoţite de imagini sugestive. Publicul s-a lăsat purtat pe făgaşul istoriei de managerul Muzeului, ing. Ştefan Dumitrache, care, în deschidere, a explicat că expoziţia este dedicată în cea mai mare măsură lui Vlad Ţepeş, pentru că evenimentele cele mai importante din viaţa lui sunt legate de Curtea de Argeş, de Valea Argeşului şi de Cetatea Poenari, care a fost iniţial un castel mai mic, ridicat de Negru Vodă şi pe care Drăculea a extins-o la dimensiunile care se cunosc astăzi.
Scurtă incursiune într-o istorie fascinantă
S-a vorbit pe scurt despre trecutul cetăţii, despre evenimentele întâmplate în oraşul nostru în vremea lui Ţepeş, dar şi despre unele lucruri mai puţin ştiute. Invitaţii au aflat că, deşi s-a născut la Sighişoara, voievodul a trăit la Curtea de Argeş şi la Târgovişte în perioada în care a fost domnitor Vlad Dracul, părintele său. De asemenea, pe locul actualei mănăstiri, tatăl voievodului a construit o mare catedrală mitropolitană cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", care, din păcate, s-a surpat la cutremurul din 1446. Un alt lucru de reţinut a fost acela că la Curtea de Argeş a avut loc o mare căsătorie: cea între boierul Mânjilă de la Argeş şi Marina, sora lui Iancu de Hunedoara. Cu această ocazie, perechea a primit cadou de nuntă de la Vlad Dracul satul de peste râu, cunoscut astăzi sub numele de cartierul Marina. Mai mult, şi Corvineştii erau de pe Valea Râului Doamnei, dintr-o zonă numită Plaiul din Mijloc, între Corbi şi Nucşoara, unde până în secolul al IX-lea au existat ruinele Castelului Corvinilor.
Ştefan Dumitrache a povestit că, pe vremuri, argeşenii erau foarte încăpăţânaţi şi nu le plăcea să asculte de nimeni sau să aibă stăpâni, ci voiau să fie liberi şi să rămână creştini: "Din timpul domniei lui Basarab şi până la Mihai Viteazul, se spună că moşnenimea făloasă de la Argeş era printre cele mai viteze şi curajoase în luptă". A amintit, de asemenea, şi despre un alt sat, Cicăneşti, unde se păstreză şi astăzi în tradiţia populară "Drumul lui Vlad Ţepeş", acesta fiind drumul pe care voievodul s-a întors după ce a scăpat printr-un tunel secret de turcii care urcau la cetate şi a ieşit la Aref. Acolo, Hăreşoaia i-a învăţat pe vodă şi pe însoţitorii săi să întoarcă potcoavele la cai pentru a-i induce în eroare pe turci. Tinerii prezenţi în sală au fost încurajaţi să se apere atunci când le vor spune străinii că sunt urmaşii lui Dracula şi să le transmită că acesta se numea Drăculea, ceea ce însemna "fiul Dracului". Vlad Dracul a fost membru al "Ordinului Dragonului", unul dintre cele mai nobile ordine cavalereşti din Europa (germ. Draco = dragon).
Potenţial turistic considerabil - de valorificat
Despre turismul din zona Argeşului a vorbit Dragoş Măndescu, specialist şi manager la Muzeul Judeţean Argeş. Cetatea Poenari se află în administrarea instituţiei pe care o reprezintă din anul 2010 şi are anual o medie de 65.000 vizitatori. Celelalte sectoare ale Muzeului Judeţean abia reuşesc să strângă împreună încă pe atâţia. Planurile de viitor sunt clare: restaurarea fortificaţiei medievale Poenari, în aşa fel încât numărul de vizitatori să crească măcar la 600.000/anual, cât are Castelul Bran.
În partea a doua a întâlnirii, prof. Elena Eşanu-Şerbănescu a fost invitată să prezinte cartea pe care a scris-o: un roman la graniţa dintre ficţiune şi realitatea istorică în care autoarea conturează latura umană a voievodului Vlad Ţepeş şi a strămoşilor noştri, încercând să demonstreze că adevărurile istorice sunt subiective şi de aceea omul trebuie să creadă nu în istorie, ci în morala acesteia. Au prezentat impresii despre carte prof. Florica Popa, Daniel Dejanu, Cezar Bădescu, Constantin Voiculescu şi Aurelia Corbeanu. Poetul Dumitru M. Ion, pe lângă aprecierile cu privire la carte, a enumerat şi câteva sugestii şi recomandări de mici ajustări în cazul unei eventuale retipăriri. Aprecierile celor care au vorbit despre roman au vizat în special subiectul ales, îmbinarea descrierilor spectaculoase de piesaj şi evocarea tradiţiilor.
La expoziţie au mai participat elevi de la diferite licee din oraş, dar şi iubitori de cultură precum prof. Gheorghe Ungureanu, ing. Marian Ghiţă, pictorul Jan Duţă, scriitoarea Luciana Marinescu, de la Piteşti, pictoriţa Yasmina Moscovici şi alţii.
