Aurelia Corbeanu - la zi aniversară...
Este o sinceră plăcere să vorbeşti despre profesoara, poeta şi prozatoarea Aurelia Corbeanu, "sfielnica, bălaie dăscăliţă" (cum ar fi spus Octavian Goga), o româncă veritabilă, profund îndrăgostită de şcoală, de argeşeni, de plaiurile natale şi cu deosebire de limba română. A iubit limba română şi a transmis-o corect, cu multă pricepere de la catedră, multor generaţii de elevi şi nu numai lor, ci şi nouă, cei care participăm la întâlnirile culturale cu opera sa literară.
Doamna Aurelia Corbeanu s-a născut în oraşul Curtea de Argeş, la 24 octombrie 1938, a crescut şi s-a format ca personalitate distinsă pe plaiuri argeşene. A absolvit Liceul Nr. 3 din Piteşti, în 1956, apoi Facultatea de Limba şi Literatura Română din cadrul Universităţii din Bucureşti (1967). Începând cu anul 1962 a activat ca profesoară de Limba şi literatura română la Şcoala Generală Valea Iaşului, unde a îndeplinit şi funcţia de directoare, în perioada 1985-1989, apoi s-a transferat la Şcoala Generală Nr. 4 "Mircea cel Bătrân" din Curtea de Argeş, unde a funcţionat până la pensionare. În activitatea de la catedră a obţinut toate gradele didactice, pentru Gradul I susţinând lucrarea "Stilistica românească şi modalităţi de îmbinare a analizei gramaticale cu analiza stilistică". Mulţi ani a îndeplinit şi funcţiile de responsabil al Cercului Pedagogic al profesorilor de Limba şi literatura română de pe Valea Argeşului, precum şi pe cea de inspector metodist la Inspectoratul Şcolar Argeş.
Din copilărie a îndrăgit literatura, cu deosebire poveştile pentru copii, pe care i le depăna cu mult talent iubita sa mamă, care şi astăzi, la peste o sută de ani, aşa cum am aflat din cotidianul "Argeş Expres", este încă lucidă, citeşte şi povesteşte din experienţa sa de viaţă.
Distinsa doamnă Aurelia Corbeanu este membră a Ligii Scriitorilor din Argeş, a Cenaclului literar "Liviu Rebreanu", din Piteşti, a Clubului Iubitorilor de Cultură şi a Cenaclului literar "Nicolae Velea" din Curtea de Argeş. S-a dovedit un condei generos, foarte competent, care ne împărtăşeşte periodic, cu mult talent, din munca şi experienţa de viaţă a domniei sale.
În activitatea literară s-a lansat din tinereţe, semnând cu pseudonimul Elia Voiteşu, fiind încurajată iniţial la rubrica "Post-restant" din revista "România literară", susţinută de cunoscuta poetă Constanţa Buzea, soţia veşnic rănită a lui Adrian Păunescu. Apoi a publicat frecvent în "Săgetătorul", suplimentul ziarului "Argeşul", în revistele "Amurg Sentimental", "Lumina Credinţei", "Criterii literare", "Pietrele Doamnei", "Muguri" (revista Şcolii Valea Iaşului), "Glasul iubirii", "Carpatica", ziarul local "Argeş Expres", mai nou pe "Blogul Ligii Scriitorilor din Argeş", pe internet etc.
Prozatoarea Aurelia Corbeanu a scris şi a publicat opere literare deosebit de importante, pe care le amintesc în ordinea apariţiei lor: Pentru o altfel de iubire (roman), Ed. General Partner, 1999; Zâna-Zorilor şi Andu dintr-a şasea (povestiri pentru copii), Ed. Paralela 45, 2002; Zile de vis în Irlanda (jurnal de călătorie), Ed. Amurg Sentimental, 2004; Labirintul Leonorei (proză scurtă şi nuvele), Ed. Dacpress, 2006: împreună cu alţi colegi, contribuie cu proză la volumul omagial colectiv al Cenaclului Literar "Liviu Rebreanu", la 55 de ani de activitate, Piteşti; Elefănţelul pierdut, poezii pentru copii, Ed. Altum, Piteşti, 2007; Timp de patimă (roman), Ed. Tiparg, Piteşti, 2008; Poveşti, 2010; Păsări migratoare (roman), Ed. Tiparg Piteşti, 2012; Antologia Atelierului Literar, Şcoala de Poezie de la Curtea de Argeş, condusă de poetul Dumitru M. Ion (Ed. A.I.O-O, 2012, p. 81-88); Blogul Ligii Scriitorilor din Argeş, proză scurtă, 2013; "Fărâme de gânduri", proze scurte, ilustrată cu desene în tuş de Cucu Ureche şi cuvânt înainte de Paula Romanescu (Editura Arefeana, 2013).
Scriitoarea Aurelia Corbeanu a participat cu diverse creaţii literare la concursuri naţionale organizate de edituri, de instituţii culturale, reviste de cultură, societăţi literare etc. şi rezultatele sunt deosebit de frumoase. În iunie 2001, ca şi în iunie 2002, a obţinut premii I la concursurile de povestiri pentru copii "Legendele copilăriei", organizat de Centrul Cultural Piteşti. În iulie 2003, premiul pentru proză la concursul de creaţie literară "Vara visurilor mele", organizat de Editura "Amurg Sentimental" din Bucureşti. Premiul pentru proză scurtă la Concursul Naţional de Proză "Liviu Rebreanu" (ediţia a XXVI-a); Premiul II (2009) şi Premiul I (2011) la "Concursul de poezie, proză scurtă, epigramă", organizat de Fundaţia "Petre Ionescu-Muscel" şi revista "Pietrele Doamnei"; Premiul al II-lea, în 2012 şi Premiul I, în 2013, la concursul organizat de revista "Dor de Dor" şi Consiliul Judeţean Botoşani.
Remarcăm, de asemenea, cu satisfacţie, că doamna Aurelia Corbeanu mai are şi alte preocupări artistice: construieşte tablouri-colaj din flori şi frunze conservate, realizând tablouri vii, expresive, prin aranjamente-colaj. Mulţi argeşeni au şi participat în anii trecuţi la câteva expoziţii organizate în Casa de Cultură sau în spaţii comerciale, precum Cofetăria "Quark-Ilea". De altfel, în octombrie 2003, i s-a decernat şi "Diploma de Excelenţă" la Salonul Artelor.
Scriitoarea Aurelia Corbeanu s-a bucurat de numeroase aprecieri din partea specialiştilor contemporani, printre care îi amintesc pe cei mai importanţi: poeta Constanţa Buzea, în prestigioasa revistă "România literară" (mai 1998), pe scriitorii şi criticii literari Horia Bădescu, Marin Ioniţă, Teodor Opriş, Al.Th. Ionescu, Victor Sterom, Florian Copcea, Ion C. Ştefan, Paula Romanescu, Denisa Popescu, Mihai Golescu, Cristina Nicolae, Petruţ Andrei şi, nu în ultimul rând, pe academicianul şi scriitorul Gheorghe Păun, care, citind manuscrisul romanului "Păsări migratoare" (2012), i-a scris un elogiu intitulat "O carte emoţionantă"… Redăm un fragment semnificativ din acest elogiu care încheie cartea amintită: "Subiectul romanului este uman… vorbind despre oameni de lângă noi… oameni frumoşi la trup şi la suflet, obligaţi să trăiască în medii urâte, să facă munci urâte, să-şi lase familiile şi să plece în lume, în căutare de bani, bani cu orice preţ, cu orice sacrificiu" (Păsări migratoare, O carte emoţionantă, p. 193-195, Sevilla, 4 septembrie 2011).
Venerabilul scriitor Marin Ioniţă observa că... "după Sanda Movilă, Gabriela Adameşteanu, Ileana Vulpescu, Aurelia Corbeanu adaugă în tezaurul literaturii române un bănuţ bine zimţat şi lustruit, opera sa"... Iar scriitorul arefean Ion C. Ştefan sublinia că "Aurelia Corbeanu are un talent nativ deosebit, o îndemânare narativă convingătoare şi firească, o sensibilitate aparte, o tendinţă educativă lăudabilă, insistând asupra textului până când găseşte forma cea mai potrivită” (Ion C. Ştefan, în revista "Pietrele Doamnei").
Romanul "Pentru o altfel de iubire" este construit pe o temă realistă, în care o recunoaştem, în personajul principal al cărţii, profesoara Ioana Plăieşu, pe autoarea care se preocupă cu toată dragostea de copiii şcolii în care lucrează, fiind vorba de Şcoala Valea Iaşului, în care a îndeplinit şi funcţia de directoare. "Ca un bun cameraman şi ca un inteligent reporter, prozatoarea surprinde dialogul crud al oamenilor simpli, ca şi comunicarea mai ales între ele a imaginilor sugestive, esenţiale, decupate dintr-o masă de lume de strânsură: la o nuntă, într-o scenă de familie sau la o şedinţă-mamut, cu ţărani şi intelectualitate rurală, în agonia agresivă a socialismului victorios nu prea de mult înlăturat”. (Constanţa Buzea, în revista "România literară", mai 1998).
Adresată atât bunicilor, cât şi nepoţilor, cartea "Zâna-Zânelor şi Andu dintr-a şasea" ne prezintă aşa-zisele "povestiri trăznite", ilustrate de penelul mânuit cu măestrie şi inocenţă de artista Ioana Teodora Duţă. Pictoriţa "dezvăluie un suflet încă pur, de copil", transpunând în imagini şi culoare "universul mirific al copilăriei care se întâlneşte deseori cu lumea crudă a adulţilor". Prin vocea Zânei-Zânelor, prozatoarea ne propune alternativa din "Ţara lui Mură-n Gură", adică "evadarea în universul de basm al copilăriei, acolo unde miracolul este posibil, unde soarele îi ajută pe săraci să supravieţuiască iernii, unde plantele şi gâzele vorbesc, iar puiul de om şi cel de urs devin eroii unui joc inocent, sub supravegherea atentă a mamelor pregătite de atac" (După Cristina Nicolae, O evadare posibilă din Ţara lui Mură-n Gură, p. 7).
Pe "Blogul Ligii Scriitorilor din Argeş", Maria Diana Popescu consemnează că prozatoarea Aurelia Corbeanu "a evoluat de la sugestia muzicală la sugestia unei plasticităţi generoase, cu teme şi motive parapsihologice, socotită nota pregnantă şi adecvată a personalităţii sale literare" (Maria Diana Popescu, L.S. Argeş).
Romanul "Păsări migratoare" are ca temă, cum spune însăşi autoarea, "dezbinarea familiei în urma plecării mamelor în străinătate, pentru a câştiga bani cu orice preţ". Este o carte despre umilinţă şi demnitate, despre frumuseţea morală a românului de a ţine capul sus în cele mai dificile momente. În cuvântul introductiv intitulat "Aurelia Corbeanu - paznic la ţărm de lună", poeta Paula Romanescu o compară pe autoare cu un "visător poet" care ne poartă metaforic pe aripi de vis, prin diverse medii existenţiale, miraculoase. Este "vatra-n care înfloare-n spuză stelele din gând, e curcubeu pe care trec cocoare cu-aripi de lună şi-adumbriri de vis, e mintea care scapără amnarul când sufletul pare de noapte-nvins, e paznicul de far la ţărm de lună, ecou e dorului de-a fi pe lume om simplu într-o piesă fără nume, scrisă de oameni ce nu ştiu de scris”… (p. 7). Poemele prozatoarei sunt "diamante şlefuite cu migală şi trecute prin jarul cuvântului însemnat cu nemoarte, spre a ne fi oferite în chip de oglinzi fermecate, păstrătoare ale chipului nostru de diamante de-a fi deprins nestatornicia, vârtelniţa schimbării întru mereu alt înveliş”… (Fărâme de gânduri, p. 8). Este interesant că pe ultima copertă a cărţii şi scriitorul Horia Bădescu recomandă cu căldură aceste "Fărâme de gânduri" ca "Poeme în proză, poeme-poeme în lirismul lor pur, mici parabole şi fabule, portrete generice care dau seamă despre o lume în mişcare, o lume învârtejită de prefaceri care fac să se piardă valori morale îndătinate, mai înainte de a propune altele viabile, tristeţi existenţiale stinse-n luciri onirice ori întâmplări cu sensul la urmă, înţelepciuni profesorale rostite cu candoarea metaforei şi haloul bunului simţ, fulguraţii ale orizontului auroral al copilăriei, fulguraţii care vin şi se duc lăsându-şi pelinul în inimă, nostalgii ale lumii rurale agresată în naturalitatea ei de artificialitate şi consumism, momente de viaţă cu înţelesuri exemplare, ba chiar şi câteva amuzante exerciţii urmuziene"... (Horia Bădescu, coperta a IV-a, a cărţii "Fărâme de gânduri", de Aurelia Corbeanu).
Volumul "Poveşti" (2010) este recomandat de ziaristul Mihai Golescu pentru că "oferă copiilor şi nepoţilor noştri naraţiuni scurte şi, totodată, pline de tâlc... Sunt luminoase, inventive, sugestive şi vin să descopere copilului o lume care pune preţ pe imaginaţie, pe inteligenţă, pe respectul faţă de valorile umane şi morale". (Mihai Golescu, directorul ziarului Argeşul, Prefaţă la vol. Poveşti).
În romanul "Timp de patimă" (Ed. Tiparg, 2008) "desluşim confesiunile prozatoarei ce analizează textul recompunând fragmente ale realităţii trăite lucid şi din tot sufletul. Stăpână pe meşteşugul narării, distilând şi asumându-şi-l, se implică afectiv într-o existenţă în carnea căreia de ordin etic şi cognitiv îşi construieşte traseul epicităţii" - comentează criticul literar Victor Sterom în "Cafeneaua Literară". Este un volum de proză autentică, în care autoarea evocă aşa-zisul "deceniul roşu", perioadă de un dramatism înfiorător, în care s-a realizat colectivizarea forţată a agriculturii în România.
De altfel, prin toate creaţiile sale, prozatoarea Aurelia Corbeanu "ne descoperă un univers de gânduri, de idei, de simţiri şi întâmplări menite să formeze conştiinţe şi caractere"... spunea criticul Petruş Andrei. Prin operele sale, autoarea "îşi exprimă încrederea în viaţă şi în capacitatea omului de a învinge răul din el şi din lume" (Petruş Andrei, revista "Melidonium", 2012).
A fost menţionată cu biografie şi proză în "Dicţionar bibliografic", Piteşti; în "Dicţionar biografic", Liga Scriitorilor; în Antologia "Dor de Dor", Ipoteşti, 2012; precum şi în Antologia "Atelierul Literar" de Dumitru M. Ion, Ed. "Academiei Internaţionale Orient-Occident".
Sigur că toate scrierile doamnei profesoare Aurelia Corbeanu sunt deosebit de valoroase, îşi găsesc şi îşi vor găsi oricând locul potrivit nu numai în rafturi de biblotecă, ci şi în sufletele noastre. Prin creaţiile sale, prozatoarea din Cetatea Domnească este, fără-ndoială, un model de înţelepciune, o nouă "Zâna-Zânelor cu condei de aur", pregătită oricând să născocească pentru cititori "fărâme de gânduri" şi "povestiri trăznite", pline de tâlc, care să stârnească imaginaţia şi respectul faţă de valorile morale şi umane, faţă de limba română. Aşadar, la zi aniversară, îi urăm, din suflet, mult succes în domeniul creaţiei, viaţă lungă, activă şi fericită, astfel încât s-o depăşească pe iubita sa mamă, ca vârstă, respectuoase mulţumiri şi sincere felicitări pentru întreaga-i activitate literară şi culturală. Merită toată admiraţia, recunoştinţa şi preţuirea din partea noastră şi a tuturor argeşenilor!
