„Gânduri la început de seară”, la Albeștii de Argeș – o întâlnire cu rost, între poezie, memorie și note muzicale
Într-o după-amiază caldă, pe 16 iulie, la Căminul Cultural din Albeștii de Argeș și-au dat întâlnire oameni cu sufletul orientat spre cuvânt. Aceștia s-au strâns laolaltă nu cu scopul unui fast, nici pentru vreo solemnitate impusă, ci pur și simplu pentru a pune între paranteze rutina cotidiană și a face loc unui moment pentru spirit: o întâlnire a literaturii cu oamenii ei. Astfel, sub genericul „Gânduri la început de seară cu Suflet Românesc”, s-a derulat o seară tihnită și densă, un mozaic de evocări, versuri, glasuri și emoții împărtășite, în care prezentul s-a așezat cuminte deoparte și a făcut loc memoriei.
Evenimentul a fost găzduit de Marilena Rădulescu, bibliotecar și spirit viu al locului, și organizat de Filiala Județeană Argeș „POSADA” a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, alături de revista „Suflet Românesc” și cu binecuvântarea Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Moderatorii, aceiași de la întemeierea Clubului Iubitorilor de Cultură – prof. dr. George Baciu și col. (rtr.) Laurențiu Domnișoru – au reușit să mențină firul discursului cu echilibru și naturalețe, în acest spațiu fructuos de intersecție între generații și între multiplele forme ale expresiei culturale.
Întâlnirea s-a deschis cu un moment de tăcere omagială pentru profesorul Daniel Dejanu, trecut recent în eternitate. Fost membru al clubului „Iubitorii de cultură cu Suflet Românesc”, acesta a fost evocat cu o emoție sinceră, cu discreția tristă care însoțește de fiecare dată plecarea unui om implicat în viața culturală a comunității.
În continuare, părintele Ovidiu Vlăsceanu, consilier cultural al Arhiepiscopiei, a conturat cu însuflețire figura Sfântului Proroc Ilie – o imagine grăitoare a râvnei și verticalității biblice. Alăturarea cu Sfântul Ioan Botezătorul, amândoi profeți cu inima în clocot pentru Cuvântul Domnului, a creat o punte între planul spiritual și contextul cultural al serii, arătând că nu doar în artă, ci și în credință există ritm... și poezie.
O primă expunere sub lupa analitică a cititorilor a reprezentat-o lansarea volumului „Scări spre lumină”, semnat de profesoara Angela Crăciun. Cuprinzând poezie și pictură într-un singur demers, cartea se așază cu delicatețe în registrul unei sensibilități care caută împărtășire. A vorbit despre volum, cu spiritul fin de observație definitoriu pentru un dascăl, prof. Valentina Domnișoru, urmată de intervenția Lidiei Manea, ambele alegând să recite și câteva poeme – pentru ilustrarea unei interiorități care, prin versuri și culori, încearcă să ofere un sens.
Au urmat vocile tinere – putem spune că și cele mai naturale din toată seara, lucru explicabil prin absența protocolului și prin firescul cu care s-au așezat în fața publicului. Bianca Deaconu, Antonia Tașcu, Bianca Elena Stoica și Iulia Pantilică au realizat un recital poetic sub titlul „Poezia, dragostea mea”. Momentul a fost încărcat cu emoție greu stăpânită în pauzele dintre versuri, dar protagonistele au dovedit curaj în fiecare respirație. Iulia Pantilică a închis acest episod împletind poezia cu muzica, într-un gest ce amintește că arta nu se împarte pe categorii, ci se completează armonios.
Un alt grup de copii, de la Școala Albeștii de Argeș, coordonați de profesoara Aurelia Andrei, a încântat audiența și a dat speranțe cu propriile creații, într-o reprezentație ce s-a dorit a fi ștafetă simbolică: de la seniorii poeziei către cei care abia învață să aibă voce lirică.
Într-un alt registru, a urmat programul folcloric, cu tânărul Rareș Stoiciu la saxofon și cu Ansamblul „Hora” – sub îndrumarea Ionelei Cîrstoveanu și a Janetei Ilie. A fost bucurie simplă, directă, închegată cu frumusețea costumelor populare, o demonstrație vizuală a unei identități încă vii pe aceste meleaguri.
A doua parte a serii a adus o lansare dublă: „Însemnări” de Sofia Dobrescu și „Frunze pe cărare” de Mihaela Aritina Ionescu – două volume semnate de mamă și fiică, înrădăcinate în același filon de introspecție, trăire religioasă și poezie mărturisită. A vorbit despre ele poeta Cristina Onofre, membră a Uniunii Scriitorilor, completată de profesoarele Florica Popa, Elena Eșanu Șerbănescu și Aurelia Corbeanu, cu un dialog între lectură și viață, între paginile scrise și memoria afectivă.
În paralel, publicul a putut admira o expoziție de pictură și bijuterii semnată de Cristina Duță – încă o dovadă că expresia artistică nu se oprește la cuvânt, ci se propagă, discret, în toate formele prin care sufletul iese la suprafață, înnobilat.
Finalul a fost rezervat studentei la Litere Ilinca Duță – poezie din propria creație, succedată de Vlad Marcu, un tânăr promițător care a completat seara cu muzică și vers, voce și chitară. Un final cu spirit tânăr, fără emfază, care a stârnit admirație.
În aceeași zi, la Curtea de Argeș, o delegație din județul Vâlcea – scriitoarea Zenovia Zamfir, poeta Mioara Ohîi și cantautorul Dan State – a avut o întâlnire de suflet cu colonelul (rtr.) Laurențiu Domnișoru. Sub umbrela aceleiași manifestări „Gânduri la început de seară cu Suflet Românesc”, dar în alt cadru, s-au schimbat cărți, idei și priviri cu sens. Zenovia Zamfir a prezentat volumul colectiv „Caravana iubirii fără frontiere. Maica Domnului, nădejdea noastră”, semn că, dincolo de granițele administrative sau personale, cultura încă se poate consolida în jurul aceleiași lumini.
La final, putem concluziona că, pe 16 iulie, la Albești, s-a consumat o seară fără stridențe, dar cu greutate, în care s-a vorbit despre poezie fără a o „explica”, despre credință fără a o impune și despre memorie fără a o transforma în monument. Doar gânduri... la început de seară. Și un Suflet Românesc care le-a legat pe toate...
