Curtea de la Argeș, sub semnul culturii și al tricolorului – 15 ani de revistă, 15 ani de dăruire

Ziua Revistei "Curtea de la Argeș" 2025 a reunit, și de data aceasta, spiritul viu al culturii române într-o celebrare complexă și atent orchestrată de academicianul Gheorghe Păun, redactor-șef și suflet al publicației care de 15 ani scrie cu pasiune despre identitate, memorie și valori.

 

Desfășurată în zilele de 9 și 10 mai 2025, manifestarea a fost, în mod deliberat, asociată cu tripla semnificație națională a acestor date: Ziua Independenței de Stat, Ziua Regalității și Ziua Europei, o trinitate de repere care exprimă aspirațiile durabile ale unei națiuni. Organizatorul principal al ediției a fost Revista "Curtea de la Argeș", în parteneriat cu Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Primăria Municipiului Curtea de Argeș și Centrul de Cultură și Artă "George Topîrceanu".

 

Debutul a avut loc vineri, 9 mai, la ora 16:00, cu vernisajul celei de-a doua ediții a Bienalei de Artă a Orașului Regal, găzduit de C.C.A.. Printre artiștii participanți s-a numărat și Veaceslav Albu (informatician și pictor din Basarabia), menționat de Revista "Curtea de la Argeș" pentru contribuția sa vizual-simbolică la eveniment.

 

Ziua de sâmbătă, 10 mai, a fost segmentată în trei momente culturale distincte, în trei spații reprezentative ale orașului. Dimineața, începând cu ora 10:00, la monumentul lui Mihai Eminescu din fața C.C.A., înaltpreasfințitul Calinic Argeșeanul, împreună cu un sobor de preoți, a săvârșit o slujbă de pomenire a poetului național. A urmat sesiunea festivă din sala de spectacole a centrului, unde a fost evocată istoria celor 15 ani de apariție a revistei și a fost rostit cuvântul de salut al IPS Calinic Argeșeanul, urmat de intervenția academicianului Gheorghe Păun, în fața unui auditoriu format din colaboratori, cititori, autori, invitați speciali din țară și din comunitățile românești istorice din afara granițelor.

 

Au fost prezentați pe scenă oaspeți de seamă: acad. Svetlana Cojocaru și acad. Constantin Gaindric, ambii reprezentanți ai Academiei de Științe a Moldovei, prof. univ. Valeriu Dulgheru, organizatorul Simpozionului "Cucuteni 5000", prof. univ. Ilie Manoli, ambasadoarea Iuliana Gorea Costin, jurnalista Raia Rogac (autoare a 77 de interviuri publicate în revistă), directorul Uniunii Regionale a Românilor "Dacia" din Transcarpatia, Ion M. Botoș, împreună cu Ileana Botoș – care a interpretat pricesne în port popular. Din Voivodina au fost prezenți Doru Ursu și scriitorul Nicu Ciobanu. Fiecare a transmis gânduri de prețuire și mesaje de solidaritate culturală românească. A fost prezentat și sculptorul, prof. univ. dr. Adrian Radu, autorul bustului lui Mihai Eminescu amplasat în parcul Centrului de Cultură și Artă "George Topîrceanu", precum și al statuii lui Urmuz aflate vizavi de Primărie, pe locul unde a fost casa natală a marelui scriitor avangardist.

 

Generalul Mircia Chelaru a ținut un discurs scurt și la obiect despre situația dificilă din regiune și despre nevoia de a susține identitatea națională a românilor din țară și din afara granițelor, discurs apreciat de ÎPS Calinic Argeșeanul.

 

Toți acești invitați, alături de colaboratorii revistei cu peste 100 de articole publicate – Horia Bădescu (170 de articole), Dan Farcaș (154), Paula Romanescu (141), Mircea Opriță (133), Nicolae Melinescu (126), Marian Nencescu (105), Florian Copcea (103) și Ion Pătrașcu (100), precum și Theodor Codreanu (Huşi), Mihaela Albu (Craiova), Dan Anghelescu, Mina-Maria Rusu, Mihai Vinereanu (Bucureşti), Filofteia Pally, Octavian Sachelarie, Cristian Cocea (Piteşti), Florian Copcea (Drobeta-Turnu Severin) – au primit, din partea gazdei, diplome aniversare cu motto-ul "Suntem români și punctum!", alături de mapa revistei din luna mai. Cei care nu au putut fi prezenți vor primi diploma prin poștă, în semn de recunoaștere a devotamentului și continuității colaborării lor de-a lungul celor 15 ani de apariție neîntreruptă a revistei.

Mapele tricolore oferite reprezentanților administrației locale (primarul Constantin Panțurescu, șeful Comisiei de cultură și director al Muzeului Municipal, Ștefan Dumitrache) au subliniat simbolic angajamentul instituțiilor în susținerea proiectului cultural. De asemenea, și generalului Chelaru i-a fost înmânată diploma aniversară a revistei, cu deviza „Suntem români și punctum!”, pentru implicarea sa în apărarea valorilor identitare și culturale românești.

 

Pe scenă s-au succedat discursuri, dar și emoții artistice: Maria Gheorghiu a interpretat trei piese emoționante: "Scrisoare din Basarabia", "Inima de la Balcic" și "Nu plânge, Maică Românie", iar spectacolul "Ana lui Manole" de Sebastian Ungureanu, regizat de Gabriel Martin și susținut de actorii Centrului Metropolitan de Educație și Cultură "Ioan I. Dalles" București, a fost completat de violoncelistul Adrian Naidin și un contrabasist al Filarmonicii Pitești.

 

După-amiază, între orele 15:00 și 17:30, Sala Mare a Primăriei Curtea de Argeș a găzduit un veritabil festival de carte și reviste, intitulat inspirat "Podul de Cărți și Reviste", formulă preluată de la regretatul Nicolae Dabija. Editurile Eikon (Valentin Ajder), Librex (Ionuț Radu), Detectiv Cultural (Firiță Carp), Cervantes (Silvia și Maria Giurgiu), Zodia Fecioarei (Mona Vâlceanu), dar și revistele "Balcanica", "Flacăra lui Adrian Păunescu", "Vâlcea literară", "Contemporanul", "APSA", și-au făcut simțită prezența prin standuri, lansări, donații și prezentări.

 

Gabriela Banu a oferit Bibliotecii Municipale, prin directorul Marian Ghiță, un set de cărți omagiale semnate de ea și de regretatul soț al acesteia, criticul literar Aureliu Goci. Mihaela Albu și Dan Anghelescu au venit cu ultimele apariții editoriale, iar Crina Decușară-Bocșan a prezentat lucrări dedicate Iuliei Hașdeu.

 

Finalul serii, găzduit de Hotel Posada, a încheiat simbolic și festiv o zi densă, în care spiritul românesc a respirat prin cuvânt, muzică, imagine și prezență. Ziua Revistei "Curtea de la Argeș" 2025 s-a constituit, așadar, ca o dovadă a forței comunitare pe care o poate genera o publicație realizată cu devotament, viziune și respect față de valorile naționale.

A fost o zi care a vorbit despre ceea ce unește, nu ce dezbină, despre ceea ce rămâne, când toate celelalte trec...