Am repetat cu mai multe ocazii faptul că în „programul” revistei „Curtea de la Argeş” a fost înscrisă încă de la începuturi dorinţa de a fi durabilă, de a rămâne în biblioteci, de a putea fi citită şi peste un an, şi peste un deceniu. Pentru aceasta, sunt încurajate eseurile, nu se publică literatură sau articole circumstanţiale. În plus, ca orice revistă care se respectă, publică sub egida sa o serie de cărţi, în primul rând, adunând între coperte texte care au apărut în revistă. „Biblioteca Revistei Curtea de Argeş” se numeşte seria, primul volum a apărut în 2014 (Gh. Păun, ed., „Seniori ai culturii”, Editura Tiparg, Piteşti), la finalul anului trecut s-a tipărit titlul cu numărul 43, volumul al patrulea din „Seniori ai culturii” (Editura Bibliostar, Râmnicu Vâlcea).
Între acestea, au apărut cărţi semnate de Dan D. Farcaş, Dragoş Vaida, Johan Galtung, Constanţa Vaida Haliţă, Radu Pintea, Teofil Răchiţeanu, Paula Romanescu, Nicolae Enescu, Ion Pătraşcu, Raia Rogac, Germain Droogenbroodt, Gabriela Căluţiu Sonnenberg, George Corbu, Lucian Costache, Nicolae M. Balotă, Elis Râpeanu, Giovanni Rotiroti, Eufrosina Otlăcan, Ana Olos, Urmuz, Ducu Gheorghiescu, unii autori de mai multe ori. Lista completă a cărţilor publicate până acum (încă o carte este sub tipar), cu referinţe precise, se poate găsi la pagina 24 a numărului din ianuarie 2025 al revistei (reamintesc că la www.curteadelaarges.ro poate fi găsită arhiva completă a revistei).
„Seniori ai culturii” este o rubrică veche, iniţiată cu intenţia explicită de a-i face cunoscuţi, de a-i omagia pe „clasicii de lângă noi”, numele mari ale culturii (ştiinţa este inclusă) româneşti („ţara de lângă ţară”, Basarabia în primul rând, şi exilul sunt incluse), adevăratele modele, de care tot spunem că ducem lipsă, „personalităţile care vor da nume monumentelor în faţa cărora ne vom înclina cândva”… Volumul al doilea a apărut în 2019, al treilea în 2022. Împreună, cele patru volume adună laolaltă 120 de nume, un veritabil Panteon al culturii române.
Menţionez personalităţile din primul volum, pentru a sublinia calibrul lor, dar şi pentru a-i reaminti pe cei care, în deceniul scurs de atunci, ne-au părăsit (toţi erau în viaţă la apariţia în revistă): George Astaloş, acad. Alexandru Balaban, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Radu Beligan, acad. Dan Berindei, acad. Nicolae Breban, Tamara Buciuceanu, Radu Cârneci, acad. Mihail M. Cernea, acad. Mihai Cimpoi, Mihail Diaconescu, Neagu Djuvara, acad. Emilian Dobrescu, Eugen Doga, Florea Firan, acad. Dinu C. Giurescu, Nicolae Herlea, Ion Horea, Marin Ioniţă, acad. Mircea Maliţa, acad. Solomon Marcus, Nicolae Mătcaş, acad. Radu Miron, acad. Dumitru Radu Popescu, acad. Dan Rădulescu, acad. Marius Sala, acad. Eugen Simion, acad. Petru Soltan, acad. Alexandru Surdu, Mihai Şora, acad. Răzvan Theodorescu, Ion Ungureanu, acad. Gheorghe Vlăduţescu, acad. Alexandru Vulpe, Horia Zilieru. Nume-instituţie, din România şi din Basarabia. La fel şi în celelalte trei volume, dar şi cu personalităţi din exilul românesc. Scriitori, artişti, istorici, filosofi, matematicieni şi ingineri chiar, diplomaţi, muzicieni. Membri ai Academiei române şi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei. O parte dintre ei, colaboratori ai revistei.
Desigur, rubrica merge mai departe, există deja o serie de articole în portofoliu, deci, cu îngăduinţa Celui de Pretutindeni, peste 3-4 ani va urma şi un volum V. Cărţi care pot/vor face parte din istoria culturii româneşti – materializând menirea unei reviste de cultură.
