Panait Istrati, redescoperit la Curtea de Argeș într-o întâlnire de suflet
În seara de 31 ianuarie, la Curtea de Argeș, s-a desfășurat un eveniment cultural de o profunzime aparte: „Pe urmele lui Panait Istrati la ceas aniversar”. Întâlnirea a fost un prilej de a aduce în prim-plan moștenirea literară a acestui scriitor singular, prea puțin cunoscut în propria lui țară, dar apreciat la nivel internațional. Cei prezenți au descris evenimentul drept emoționant și admirabil, un dialog viu despre literatura și destinul unui om al cărui idealism neclintit continuă să fascineze.
Ștefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal Curtea de Argeș, a mărturisit că întâlnirea sa cu opera lui Istrati a fost una revelatoare, deschizându-i orizonturile către un alt spațiu geografic și uman, diferit de cel al locurilor natale. Brăila cosmopolită și întinderea Bărăganului, așa cum sunt zugrăvite în paginile lui Istrati, contrastau cu peisajul muntean al Argeșului, oferindu-i o perspectivă nouă asupra lumii.
Mariana Nicolae a subliniat nevoia de a-l readuce pe Panait Istrati în conștiința publică, mai ales prin intermediul școlii, ca parte esențială a culturii române din prima jumătate a secolului XX. Scriitorul, mai cunoscut în spațiul francofon și mediteranean decât în România, rămâne un martor autentic al unei epoci în care călătoria pe Dunăre era o aventură, iar cel mai mare lux al timpului era un cal de nădejde. Într-un gest inedit, Mariana Nicolae a împărtășit o discuție despre Istrati purtată cu inteligența artificială, semnalând astfel progresul tehnologic accelerat și posibilitatea ca și „nativii digitali” să descopere opera scriitorului prin cărți electronice și ecranizări.
Despre omul Panait Istrati a vorbit Dana Radler, care a adus în discuție pasiunea lui pentru adevăr, loialitatea în prietenie și disponibilitatea de a-și revizui opiniile atunci când realitatea îi impunea o nouă înțelegere. A reamintit că Franța continuă să-l onoreze pe scriitor, fie prin reeditările semnate de edituri prestigioase precum Gallimard, fie prin reinterpretări moderne, cum este romanul grafic Istrati! à l’amitiéde Golo, apărut în ianuarie 2024. Acest volum redă, în tușe alb-negru, prieteniile neclintite, idealismul și setea de cunoaștere a lumii care l-au caracterizat pe Istrati.
Nina Corcinschi, critic literar și directoarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” din Chișinău, a adus o notă de reflecție asupra felului în care scriitorul este perceput în Republica Moldova. „O rușine asumată” – astfel a descris faptul că Istrati nu se regăsește în programa școlară, nici măcar în studiile universitare pe care ea însăși le predă de două decenii. Totuși, în ciuda ignorării sale instituționale, Istrati a lăsat urme și în literatura basarabeană: Alexandru Robot, poet și jurnalist, l-a cunoscut și a scris despre el. Corcinschi a sugerat, de asemenea, o interesantă paralelă între Paul Goma și Panait Istrati, ambii fiind scriitori incomozi, mereu în afara sistemului.
Evenimentul a fost mai ales un schimb de idei interactiv, în care publicul – numeros și divers, incluzând mulți tineri – a pus întrebări și a participat activ la discuții. Un moment deosebit l-a constituit lansarea volumului Panait Istrati: Arhiva de la Siguranță. Panait Istrati: Archive de Sigourantza 1922-1942, ediție bilingvă română-franceză, semnată de Dana Radler și Cristina-Alice Toma. Cartea aduce pentru prima dată o documentare clară asupra felului în care Siguranța Statului l-a urmărit pe scriitor, confirmând interesul pe care autoritățile l-au manifestat față de viziunea sa nonconformistă.
Întâlnirea nu s-a încheiat odată cu programul oficial. Conversațiile au continuat, prelungindu-se în schimburi de impresii și idei, dovedind că literatura lui Istrati încă provoacă, inspiră și adună oamenii laolaltă. Cuvântul scris rămâne viu, iar Panait Istrati își găsește mereu locul în inimile celor care știu să privească dincolo de paginile cărților.
