Pagini de istorie: Dascălii și școlile din Tigveni
Teodor I. Geantă: Un luminător al învățământului vâlcean
În contextul aniversării a 496 de ani de atestare documentară a satului Tigveni și a 194 de ani de la înființarea primei școli din localitate, acest material explorează contribuțiile semnificative ale dascălilor care au marcat istoria educațională a comunității. O atenție deosebită este acordată lui Teodor I. Geantă, un educator remarcabil care a influențat profund viața culturală și educațională din această zonă. Evenimentele comemorative recente și activitățile de documentare realizate de specialiști și iubitori de cultură subliniază importanța moștenirii educaționale și a devotamentului față de formarea tinerelor generații.
„Vă scriu, dragi cititori, pentru a vă aduce în atenție o pagină de istorie a actualei școli din Tigveni, dedicată lui Gabriel Marinescu, care s-a desfășurat în urmă cu peste 100 de ani. Subsemnatul, fost învățător, profesor de limba și literatura română, și director al acestei școli timp de mulți ani, am organizat și sărbătorit, în anul 2003, un dublu eveniment: 173 de ani de la înființarea primei școli și 475 de ani de la atestarea documentară a comunei Tigveni. Despre toate acestea am scris și am relatat multe date și aspecte în publicațiile vremii, începutul fiind ziarul Argeș Express, numărul 1.058 din 30 octombrie 2003. Prin munca și dăruirea mea, împreună cu colegii, începând cu 28 octombrie 2003, școala din Tigveni poartă numele ilustrului fiu al satului, generalul Gabriel Marinescu.
Vă mărturisesc cu mare bucurie că, pe data de 19 august 2021, am participat la un eveniment de mare însemnătate privind comemorarea unui dascăl de frunte, Teodor I. Geantă, care a predat în satul Bădislava, comuna Tigveni. Evenimentul a avut loc la Biblioteca Județeană <<Antim Ivireanul>> din Râmnicu Vâlcea, iar slujba religioasă s-a desfășurat la Biserica Garnizoanei Militare din acest oraș. Inițiatorul și sufletul evenimentului a fost colonelul Aldescu Ion, pensionar din satul Aldești, comuna Golești, județul Vâlcea, sprijinit de Biroul Subfilialei Cultul Eroilor Golești.
Îl apreciez în mod deosebit pe colonelul Aldescu Ion, pe care l-am contactat pentru a-i oferi informațiile pe care le dețin despre viața și activitatea învățătorului Teodor I. Geantă, pentru dăruirea și pasiunea sa în munca de căutare și cercetare documentară a locurilor unde a învățat și a trăit acest minunat dascăl. După ani de căutări în arhivele județene Argeș și Vâlcea, precum și în școlile pe unde acesta s-a format și a activat, colonelul Aldescu a pus în lumină personalitatea acestui învățător, un adevărat luminător al satelor județului Vâlcea, în special al satului Bădislava din comuna Tigveni”, este mesajul prof. Ion Stătescu.
Teodor I. Geantă, personalitate polivalentă a culturii vâlcene, s-a născut pe data de 23 august 1890, în comuna Bujoreni, Vâlcea, din părinții Maria și Ion Geantă. A urmat Școala Primară din comuna Bujoreni (1898-1903), avându-l ca învățător pe Dumitru Bujoreanu (1857-1926), un dascăl iscusit și iubit de copiii pe care îi învăța carte. A urmat Școala Normală „Carol I” din Câmpulung Muscel începând cu anul școlar 1904/1905, obținând în fiecare an rezultate excepționale, așa cum reiese din foile matricole găsite în arhivă, fiind clasat pe locul întâi în cei șase ani de studiu. În anul 1910 a terminat școala normală ca șef de promoție, obținând media 9,24 din cei 38 de elevi absolvenți.
La vremea aceea, satul Bădislava, actualmente sat component al comunei Tigveni, aparținea comunei Golești din județul Vâlcea. Un rol deosebit în dezvoltarea bazei învățământului satelor de pe Valea Topologului l-a avut pretorul plăsii Șuici, Tiberiu Teodorescu, așa cum menționează și învățătorul Lațic Nicolae în monografia comunei Tigveni. Acest pretor, om cu suflet mare, dornic de a ridica viața culturală a satelor, a luptat cu tot felul de greutăți și cu boierii care se opuneau acțiunii de culturalizare și educare a maselor. Astfel, numai în plasa Șuici, a inițiat și dirijat construcția a cinci școli în satele: Rudeni, Cărpeniș, Urluiești, Valea Babei și Bădislava.
Construcția acestor școli, începută în anul 1908, s-a desfășurat în condiții foarte grele. La Bădislava, unitatea de învățământ a luat ființă în 1906 și, până la terminarea construcției în 1908, aceasta a funcționat în casa sergentului Gheorghe Zarioiu, care era și învățător, fiind eliberat de curând din armată, el fiind singurul om știutor de carte la vremea aceea. De asemenea, există informații cum că școala a mai funcționat în mod provizoriu și în casa Gabor.
Pretorul Tiberiu Teodorescu și-a dedicat întreaga viață sprijinind prin toate mijloacele școala și dezvoltarea învățământului pe întreaga Vale a Topologului, în mod special la Bădislava, fiind decorat de Spiru Haret, ministrul Învățământului. Neavând fonduri suficiente pentru construcția școlilor, el a mobilizat oamenii la muncă, a intervenit pentru procurarea materialelor de construcție și, de multe ori, a supravegheat personal desfășurarea lucrărilor. A impulsionat și sprijinit frecvența copiilor la școală, organizarea șezătorilor și serbărilor culturale.
El a fost cel care l-a adus pe tânărul învățător Teodor I. Geantă la școala de la Bădislava, cunoscându-l din întâmplare în casa învățătorului Gheorghe Apostolescu din Golești, Vâlcea. Neavând învățător la Bădislava, pretorul îi propune lui Teodor Geantă, absolvent, șef de promoție al Școlii Normale „Carol I” din Câmpulung Muscel, să vină aici, dar este refuzat categoric. Acesta nu cedează și găsește un act de mijloc: îi propune învățătorului Gheorghe Apostolescu să o căsătorească pe unica sa fată cu Teodor I. Geantă să-i dea, ca zestre, cele 10 pogoane de pruni pe care le avea pe teritoriul satului Bădislava și să-i construiască și o casă tot acolo. La început, părinții fetei au obiectat, dar până la urmă căsătoria a avut loc pe 24 octombrie 1910, visul pretorului realizându-se. Elena avea doar 15 ani. Teodor Geantă a fost un învățător înzestrat cu toate calitățile, un bun pedagog, energic, talentat la muzică și un excepțional cântăreț la vioară.
Venind la Bădislava, Tigveni, a desfășurat o bogată activitate culturală, socială și artistică. A terminat construcția școlii, a format un cor din copii armonizat pe 3 și 4 voci, precum și o orchestră de toată frumusețea, formată din elevii săi care cântau la vioară și alte instrumente muzicale. Cu aceste formații, învățătorul Teodor Geantă, care la vârsta de 10-11 ani cânta la vioară la nunți și petreceri, a prezentat spectacole nu numai la Bădislava și Vlădești, ci și în toate satele vecine de pe Valea Topologului, bucurându-se de mult succes și apreciere.
Prof. Ion Stătescu a amintit și câteva date și aspecte din viața și biografia bogată a acestui ilustru dascăl al secolului trecut: publicist, autor de manuale școlare, absolvent al Conservatorului din București, inspector în Ministerul Culturii Naționale (1943), profesor la Școala de Muzică din Râmnicu Vâlcea, profesor la Școala Numărul 1 din același oraș, component al orchestrei semi-simfonice a Palatului Culturii și a școlii de muzică.
Acesta a avut multiple colaborări cu reviste, publicații și edituri, dintre care amintim: „Viața românească”, „Gazeta învățământului”, „Ateneul”, „Învățătorul satului”, „Aspecte din viața copiilor”, fiind, în același timp, și autor de manuale școlare, metodice și lucrări de specialitate pedagogică: „Metodica învățământului primar” (1927), „Pedagogie generală” (1927), „Hai la școală, abecedar” (1928), „Aritmetica pentru clasele a treia și a patra - primar” (1928-1929), „Carte de citire a doua și a patra”, „Europa pentru clasa a V-a” (1929-1930), și multe altele. Unele dintre lucrările sale sunt în colaborare cu prietenul și colegul său, I. Nisipescu.
„Sunt multe de spus despre personalitatea marelui dascăl Teodor Geantă. Poate voi reveni și cu alte articole. Amintesc că a participat la Războiul Balcanic, făcând parte din Batalionul 2 Vâlcea, în 1915. Este mobilizat cu regimentul Valea Oltului la vârsta de 26 de ani, pe 15 august 1916, fiind sublocotenent, toate acestea deoarece Teodor Geantă a urmat și absolvit Școala de Ofițeri Rezervă la Slatina, unde, din 900 de elevi, a fost clasat tot pe primul loc. Așadar, avem de-a face cu o personalitate de excepție, un dascăl care și-a făcut apostolește datoria la școala Bădislava, actualmente sat al comunei Tigveni.
Așadar, se cuvine să omagiem și să prezentăm aspecte ale activității acestui învățător, profesor, muzician, publicist, pedagog și militar al Tigveniului, pentru a-l face cunoscut generațiilor actuale de elevi, tinerilor și tuturor cetățenilor. Mulțumesc pe această cale tuturor celor implicați pentru vasta muncă de cercetare și documentare, oamenilor de cultură din Râmnicu Vâlcea și subfilialei Cultul Eroilor din comuna Golești, județul Vâlcea, în special domnului colonel Aldescu Ion.
Prezint această pagină de cultură și istoricul școlilor din Tigveni cu ocazia împlinirii a 496 de ani de atestare documentară a satului Tigveni și a 194 de ani de la înființarea primei școli în această localitate, cu ocazia sărbătoririi evenimentului din data de 28 octombrie 2024”, a conchis prof. Ion Stătescu.
În concluzie, activitatea lui Teodor I. Geantă și a altor dascăli din Tigveni reprezintă o piatră de temelie în dezvoltarea educațională a comunității, iar moștenirea lor continuă să inspire și să ghideze noile generații. Este esențial ca valorile promovate de acești educatori să fie păstrate și transmise mai departe, contribuind astfel la consolidarea identității culturale a comunei Tigveni. Celebrând trecutul, aleșii locali se angajează să sprijine viitorul educațional al comunei, asigurându-se că fiecare copil beneficiază de o educație de calitate, continuând astfel tradiția de excelență în învățământ.