Anul Urmuz 2023 - Asteroidul Urmuz
Cititorul ştie despre ce este vorba, anunţul s-a făcut deja în ziarul de luni 23 ianuarie: de curând, un asteroid poartă numele Urmuz. Este vorba despre asteroidul cu numărul 44194, descoperit în 1998, iar motivarea reţinută de WGSBN (Working Group Small Bodies Nomenclature) din IAU (International Astronomical Union) şi menţionată în Buletinul din 16 ianuarie 2023 (vol. 3, nr. 1) al WGSBN-IAU este următoarea, în traducere: „Urmuz este pseudonimul lui Demetru Dem. Demetrescu-Buzău (1883-1923), un important şi influent scriitor român. El a fost precursor al mişcărilor literare dadaistă, suprarealiste şi absurdiste din secolul XX. Scrierile sale au fost imitate, iar termenul «urmuzian» este folosit pentru a descrie situaţiile bizare.”
Aruncând o privire asupra operei (are mai multe referiri la stele, cosmos, „infinitul mic”, a scris chiar un text intitulat „Puţină metafizică şi astronomie”), asupra celor scrise despre el (a fost considerat stea, Saşa Pană a scris că a rămas „cenuşă de stele” după ce s-a sinucis), ba chiar şi asupra biografiei (Eliza Vorvoreanu, sora sa cu doar un an mai mică, îşi aminteşte că „În copilărie îl încântau (…) romanele cu subiecte ştiinţifico-fantastice (Jules Verne). Îl preocupau descrierile de călătorii, descoperirile geografice şi chiar chestiunile pur ştiinţifice: astronomia etc. Suit pe acoperişul casei, cu globul constelaţiilor în mână. Studia aşezarea stelelor pe firmament.”), trebuie să conchidem că era predestinat a ajunge… nume de stea!
Iar „filmul” care a dus la asteroidul 44194 MQ7 este, pe scurt, următorul. Într-o discuţie despre cenuşa de stele a lui Saşa Pană, Anagaia/Ana Olos a venit cu ideea că Urmuz ar merita să dea nume unei stele. În stil urmuzian, fie şi unei stele fără nume… Ce potrivit lui Urmuz ar fi!, dar cu stelele, fie şi căzătoare (comete) e mai greu, primesc numele descoperitorilor; plus că cenuşă-pulbere duce gândul la fragmentele de stele/planete, deci la asteroizi, iar din aceştia găsim din belşug între Marte şi Jupiter.
Al doilea moment important a fost întâlnirea cu dl Mirel Bîrlan, directorul (cu doctorat în Franţa) Institutului de Astronomie al Academiei Române (IAAR) din Bucureşti, căruia i-am cerut sfat şi sprijin. E o plăcere colaborarea cu profesioniştii. Cu cei deschişi şi eficienţi! Regulamente, texte, etape – „detalii”. Fapt este că Urmuz-asteroidul se roteşte de acum în jurul Soarelui (orbita lui apare în imaginea alăturată, primită, desigur, tot de la IAAR), copilul Mitică ar fi putut să caute în direcţia lui – cu precizarea, mă avertizează dl Bîrlan, că e nevoie de un telescop performant pentru a-l vedea şi mai e nevoie şi de răbdare: până la toamnă, 44194-Urmuz nu se vede de la noi!
Pentru amatorii de astronomie – şi pentru a face textul şi mai respectabil…, reproduc elementele orbitale (excentricitate – e, semiaxa mare – a, distanţa la periheliu – q şi înclinarea orbitei – î), aşa cum le-am primit de la dl Bîrlan:
e 0.1466218531217264
a 2.539356933947267 au
q 2.167031714554413 au
î 14.21343431255809 deg
Precizez, cu voie de la Mr. Google, că „au” înseamnă „astronomical unit”, unitate astronomică, lungimea semiaxei mari a orbitei Pământului în jurul Soarelui (aproximativ 150 de milioane de kilometri), folosită în măsurarea distanţelor în Sistemul Solar. Deg = en. degree, înseamnă grade, desigur.
„Urmuzirea” unui asteroid este o „picanterie” care deschide extrem de frumos Anul Urmuz 2023!
