Reper istoric - 14 noiembrie 2022
14 noiembrie 1878 - După Războiul de Independenţă, în baza hotărârilor luate la Congresul de la Berlin de Marile Puteri ale Europei, Dobrogea de Nord cu Delta Dunării și Insula Șerpilor au intrat oficial în componența Regatului României, ca urmare a recunoașterii independenței sale. Anterior Congresului de la Berlin, Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878) prevedea cedarea Dobrogei la sud pe linia Rasova-Agigea de către Imperiul Otoman către Bulgaria.
Ulterior, la Congresul de la Berlin, emisarul francez a insistat ca frontiera cu Bulgaria să pornească de la Dunăre imediat în aval de orașul Silistra, pentru a ajunge la mare între cătunele de pescari Ofidaki (azi Vama-Veche) și Limanaki (azi Durankulak în Bulgaria), pentru a include populația compact românească din satele dunărene situate între Silistra și Rasova, și din jurul portului Mangalia. Dobrogea de Sud (Cadrilaterul), locuită la acea dată în majoritate de turci și de tătari, a revenit Bulgariei.
În anul 1879, România a pretins Bulgariei orașul Silistra și chiar a ocupat Arab Tabia, fortăreața orașului. Marile puteri au acordat Arab Tabia României, dar Silistra a fost lăsată bulgarilor. Includerea Dobrogei în Regatul României a sporit importanța provinciei, deoarece asigura ieșirea directă la mare a statului român. Astfel s-a construit Podul de la Cernavoda, pentru asigurarea legăturii feroviare directe cu restul țării, iar orașul Constanța a devenit principalul port la Marea Neagră.
