Tabiet Cultural - 11 Octombrie 2022
De ce a plecat Badea Cârțan pe jos la Roma?
Când vine vorba despre ţărani români cunoscuţi, ne gândim fie la Moş Ion Roată, fie la Badea Cârţan. Totuşi, deşi de la şcoală suntem familiarizaţi cu Moş Ion Roată, Badea Cârţan pare să fi fost mult mai cunoscut, întrucât, la finalul anilor 1800, a devenit celebru în întreaga Europă. Badea Gheorghe Cârţan s-a născut în 1849 în Cârţişoara şi a rămas în istoria colectivă a românilor pentru drumul pe care l-a făcut pe jos până la Roma pentru a vedea celebra Columnă a lui Traian. Aproape 2.000 de kilometri pentru a-şi împlini un vis. Badea Cârţan a fost atras de mic de istoria românilor şi a început să citească multe cărţi pe această temă. În anul 1877, cu gândul la întregirea neamului, Badea Cârţan se înrolează voluntar în armata română pentru a participa la Războiul de Independenţă.
În ianuarie 1896, curajosul cioban s-a hotărât să plece în Italia, unde dorea să vadă Columna lui Traian, dovada originii latine a românilor. În 43 de zile a parcurs ciobanul distanţa de 1.700 de kilometri până la Roma. Se spune că, până la destinaţie, Badea Cârţan a rupt patru perechi de opinci. Odată ajuns la Columna lui Traian din Roma, omul s-a culcat la picioarele Columnei, unde a dormit până a doua zi dimineaţa când a fost trezit de curioşi şi de oamenii legii. Se mai spune că un italian, văzând costumul popular românesc pe care-l purta, a exclamat uimit:
"Un dac a coborât de pe Columnă!". Rapid, românul a ajuns celebru în Italia şi autorităţile italiene au avut grijă ca timp de patru săptămâni să-l invite pe cioban la toate evenimentele din acea perioadă. Badea Cârţan a fost chiar primit în audienţă de primarul Romei şi a discutat la Vatican cu cardinalul Rampolla. În următorii ani, pentru Badea Cârţan au urmat drumuri la Paris şi Ierusalim, locuri unde a cunoscut oameni noi şi şi-a făcut o mulţime de prieteni.
El a murit în 1911, pe 7 august, la vârsta de 62 de ani. Se pare că, într-una dintre multele sale călătorii, pe când se întorcea de la Bucureşti, ciobanul a fost prins pe crestele Carpaţilor de un viscol puternic şi s-a îmbolnăvit la plămâni. Doamna Lahovary, soţia fostului ministru plenipotenţiar la Roma, care îl cunoştea bine pe Badea Cârţan, i-a oferit acestuia o cameră în castelul său de la Poiana Ţapului. Aici a şi murit Badea Cârţan, în mijlocul ţării pe care a iubit-o atât de mult. El este înhumat la Sinaia, iar pe crucea sa stă scris: "Aci doarme Badea Cârţan, visând la întregirea neamului său". Şapte ani mai târziu, în 1918, se înfăptuia România Mare, visul lui Badea Cârţan.
